Aflați în toiul protestelor, magistrații au anulat ieri, în instanță, ordinul prin care Finanțele le-au tăiat sporurile.

Magistraţii au încălcat nu doar legea privind soluţionarea conflictelor de muncă - prin protestele declanşate la nivel naţional -, ci şi Constituţia şi propriul statut, după cum susţin oficialii Ministerului Justiţiei (MJ). Potrivit acestora, în timp ce su te de procese, printre care şi cel privind arestarea într-un nou dosar a „ţarului” CFR Mihai Necolaiciuc, au fost amânate, în principal din cauza grevei, judecătorii şi-au folo sit „ciocănelul” pentru soluţi o narea propriilor probleme. Aseară, ministrul justiţiei şi preşedintele CSM au anunţat că vor cere medierea preşedintelui Traian Băsescu, într-o discuţie între magistraţi, guvern şi parlament, pentru soluţionarea crizei din justiţie.

Proteste după bunul plac

Ieri, magistraţii Curţii Supreme i-au convins pe colegii lor de la Curtea de Apel Bucureşti să le dea câştig de cauză într-un pro ces intentat de această dată Ministerului Finanţelor Publice (MFP), care - aşa cum a procedat şi cu alţi bugetari - a decis „să le taie”, până la finele acestui an, sporuri echivalente cu 80% din salariu (50% sporul de stres, 15% sporul de confi den ţialitate şi 15% valoarea sectorială).

„Instanţa Supremă este o instituţie cu un buget de sine stătător, stabilit în urma negocierilor cu MFP. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor instituţii de stat, MFP a dispus să blocheze conturile instanţei, aceasta urmând să trimită ministerului o adresă prin care se angaja să nu retragă din conturi decât salariile, nu şi sporurile. Judecătorii au refuzat să facă acest lucru, au atacat în instanţă dispo ziţia Finanţelor şi, ieri, au anulat-o.

Decizia Curţii de Apel nu este însă definitivă, ea putând fi atacată cu recurs de subalternii ministrului Pogea”, au explicat surse din MJ. Magistraţii nu s-au lăsat înduplecaţi nici măcar de apelul lansat de premierul Emil Boc, care le-a amintit că „nimeni nu este mai presus de lege” şi le-a cerut înţelegere faţă de situaţia financiară dificilă în care se află statul. Aşa încât greva a luat, ieri, am - ploare şi s-a extins nu doar la nivelul întregii ţări, ci şi în rândul per - sonalului auxiliar din justiţie. Astfel, mare parte dintre ma gistraţii de la judecătoriile şi tribunalele din ţară nu au intrat în sălile de judecată între orele 9.00 şi 12.00.

Excepţie au făcut doar cei din Timişoara, care au decis să mai aştepte cu protestele până pe 15 iulie, şi din Arad - unde „nu a fost timp pentru organizarea grevei”. Recordul în materie s-a înregistrat însă tot în Capitală, unde haosul a pus stăpânire pe Tribunalul Bucureşti. Aici, procesele nu s-au putut desfăşura până la ora 14.00, întrucât la 12.00, când judecătorii îşi încheiau greva, aprozii, grefierii şi arhivarii abia o începeau. La Curtea de Apel, fiecare judecător şi-a stabilit propriul program de protest, iar magistraţii Curţii Supreme au judecat doar cauze cu arestaţi.

„E bătaie de joc, domnule!”

Un protest similar cu cel de la Tribunalul Bucureşti au organizat şi grefierii din Iaşi, astfel încât justiţiabili şi avocaţi au îngroşat cozile în faţa ghişeelor de unde ar fi trebuit ridicate certificate şi copii după hotărârile judecătoreşti. „Şi aşa sunt o groază în concediu şi trebuie să vin de zeci de ori pentru un amărât de act. (...) E bătaie de joc, domnule!”, vocifera un bărbat nevoit să aştepte ore în şir la cozi din cauza grevei. „Clientul meu îşi bazează afacerea pe o hotărâre pe care trebuia să o obţin azi în instanţă. Voi face plângere la CSM”, a completat, la fel de nemulţumit, un avocat.

SOLIDARITATE

Grefierii apelează şi ei la colegii magistraţi

Urmând calea deschisă deja de colegii judecători, grefierii şi arhivarii nu se mulţumesc doar cu câteva ore de proteste pe zi, ci au anunţat - prin vocea liderilor lor sindicali - că vor ataca şi ei la Curtea de Apel Bucureşti ordinul ministrului justiţiei de suspendare a sporului de suprasolicitare neuropsihică.

Aceştia au fost încurajaţi, ieri, şi de reprezentanţii asociaţiilor magis - traţilor care au ţinut să dea replica guvernului, într-o conferinţă de presă, criticând „subfinanţarea cronică a sistemului” şi „degradarea morală a statutului lor”.