ZIUA DREPTULUI DE A ŞTI. TI-România: "perlele" magistraţilor, demne de concurenţă cu cele ale elevilor, la bacalaureat

TI-România a lansat Raportul privind modul în care de instanţele şi parchetele din România respectă dreptul de acces la informaţii de interes public, ediţia a doua.ONG-ul dă exemple de instanţe şi parchete care "se tocmesc" cu legea

UPDATE 1. Printre instanţele şi parchetele menţionate la "Aşa nu!", Transparency International România enumeră Judecătoriile Focşani, Pogoanele, Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi, Parchetul de pe langa Judecatoria Pascani, Judecătoria Hunedoara şi altele. Extras din Raportul TI-România Judecătoria Focşani - Conducător B.I.R.P. Judecător Andreea Pascaru "Va solicităm sa formulati câte o petiţie pentru fiecare cerere pentru a putea fi inregistrata si solutionata" Să înţelegem că Judecătoria Focşani nu poate soluţiona nici acţiuni care au mai multe capete de cerere şi că disjunge cauzele, crescând astfel artificial numărul acestora!?  Judecătoria Pogoanele - judecator delegat Cristina Putere şi grefier Steluta Tanase "- Referitor la cererea dumneavoastră prin care solicitaţi copii după Regulamentul de Ordine Interioară al Judecătoriei Pogoanele şi după Regulamentul de Constituire a Completelor de Judecată vă aducem la cunoştinşţă faptul că pentru eliberarea acestor copii este necesară plata taxei judiciare de timbru potrivit normelor legale." TI-RO: Am cerut să ni se comunice, cuantumul serviciilor de copiere ale Regulamentului de Ordine Interioara al judecatoriei Pogoanele si ale Regulamentului de Constituire a Completelor de judecata. Ne-au răspuns prin plic: "Urmare e-mailului transmis la data de 5 iunie 2012, vă comunicăm faptul că instanţele judecătoreşti nu au regulamente proprii de ordine interioară ci un singur Regulament aprobat prin Hotărârea C.S.M NR. 387/2005 publicată în M.O. NR. 958 din data de 28.10.2005. În ceea ce priveşte pct. 2, vă transmitem alăturat Hotărârea Colegiului de conducere nr 1/29.12.2011 cu anexele 1 şi 2." Să înţelegem că judecătorul responsabil din cadrul compartimentului de relaţii publice nu face diferenţa între o cerere de chemare în judecată şi o cerere privind furnizarea informaţiilor de interes public?  Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi "Amplasarea spatiilor in care isi desfasoara activitatea angajatii unitatii nu reprezinta o informatie de interes public". Parchetul de pe langa Judecatoria Pascani "[…]Amplasarea spatiilor in care isi desfasoara activitatea angajatii unitatii nu reprezinta o informatie de interes public" Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacau " În cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău există compartimentele de registratură, grefă, arhivă, birou de informaţii publice şi bibliotecă. Din considerente de securitate a personalului, precum şi a documentelor aflate în păstrare şi având în vedere şi specificul activităţilor desfăşurate, nu vă putem comunica locaţia acestor compartimente." Parchetul de pe langa Judecătoria Răducăneni "Referitor la punctul 9, 10, 11, 12, 13 vă precizăm că potrivit art. 5 lit.a, b, c, d din Legea nr. 544/2001 avem obligaţia de a comunica numai următoarele informaţii de interes public: actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare - orele 8°° - 16°°, programul de audienţe - luni, marţi şi vineri - orele 10°° - 12°°, numele şi prenumele persoanelor din conducerea unităţii şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice - prim-procuror Lisnic Niculina; datele de contact ale unităţii - Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, cu sediul în comuna Răducăneni, judeţul Iaşi, telefon - 0752449498, fax - 0232/252515, e-mail - pj_raducaneni@mpublic.ro. Amplasarea spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii unităţii nu reprezintă o informaţie de interes public". Adică cetăţenii nu au voie sa cunoască etajul şi camera unde este localizată Registratura?! Unde pot depune aceştia cererile sau plângerile şi cum pot obţine numere de înregistrare? Sau din raţiuni de securitate este restrâns liberul acces la justiţie?  Judecătoria Hunedoara- judecător delegate BIRP Florincas Gheorghita Răspuns la întrebările 7-8 (valorile totale ale drepturilor salariale ale magistraţilor şi personalului auxiliar): "Confidenţial" Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti "Cât priveşte drepturile salariale, plătite în cursul anului 2011-2012, acestea nu au caracter public aşa cum a decis Curtea Constituţională în dosarul nr.5341/D/2009." Să înţelegem că se aplică alt text al Legii nr. 544/2001, potrivit căreia bugetul, atât cuantumul total cât şi detalierea pe linii bugetare ale acest, este informaţie de interes public, publicabilă din oficiu?! Solicitarea TI-Ro viza sume globale, pe categorii de cheltuieli, iar nu sumle plătite nominal unor magistraţi sau personal auxiliar, în temeiul art. 5, lit. e) din lege.  Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova "[…]Numele persoanelor responsabile cu coordonarea activităţilor din cadrul compartimentelor instituţiei noastre şi datele de contact ale acestora nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public ci sunt informaţii cu privire la datele personale ale unei persoane fizice şi nu pot fi transmise pe calea prezentei comunicări." Să înţelegem că datele de contact ale instituţiei, nr. de telefon şi interiorul aferent birourilor de specialitate care desfăşoară activitate de realaţii cu publicul şi numele persoanelor care coordonează activitiatea acestora sunt informaţii cu caracter personal? TI-Ro nu a solicitat numărul de telefon personal al niciunui angajat din sectorul public, ci informaţii conform art. 5 lit. c) şi d) din lege.  

Cu prilejul sărbătoririi  Zilei Internaţionale a Dreptului de a Şti, Transparency International România a lansat public cea de-a doua ediţie a Raportului privind modul în care de instanţele şi parchetele din România respectă dreptul de acces la informaţii de interes public.Raportul a fost realizat în baza unui proces de monitorizare derulat în lunile aprilie - iulie 2012. Studiul pune în evidenţă o realitate îngrijorătoare: deşi în România dreptul de a şti este considerat drept constituţional, iar legea specială este în vigoare de mai bine de 12 ani, multe instanţe şi parchete din România refuză să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii elementare cum ar fi datele de contact ale biroului de relaţii cu publicul sau informaţii despre localizarea registraturii în cadrul instituţiei, informează TI - România în comunicatul remis redacţiei EVZ. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât tocmai aceste instituţii sunt cele care ar fi trebuit să ocrotească drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi să se asigure că restul entităţilor care funcţionează folosind resurse publice respectă legile ţării. Dovada că aplicarea legii nu este opţională vine de la o categorie minoritară de instanţe şi parchete, pentru care legea este obligatorie atât în litera cât şi în spiritul ei, şi care au înţeles să dea curs solicitărilor de informaţii de interes public în mod complet şi corect, şi mai ales cu celeritate. Extrase din răspunsurile primite au fost inserate în capitolul dedicat practicilor instituţionale, care consemnează atât modelele de bune practici dar şi "perlele" magistraţilor, unele dintre ele fiind demne de concurenţă cu cele ale elevilor, la bacalaureat.

TI-România salută exemplele de normalitate şi solicită celorlalte instanţe sau parchete să ia exemplul colegilor, care aplică aceeaşi lege ca şi domniile lor, şi să respecte şi aplice legea cu bună credinţă, în litera şi spiritul său, având în vedere că respectarea legii în România nu prea e facultativă. Raportul integral îl puteţi citi aici.

Locul din România în care pietrele își strigă tristețea. Are o legendă fantastică

Megaproiectul lui Ceaușescu, readus la viață. Lucrările au fost începute în 1987