Curtea Constituțională a anunțat astăzi că a confirmat constituționalitatea Legii privind măsurile fiscal-bugetare.

Update: 

Procedura a fost conformă cu prevederile Constituției. Astfel, Curtea Constituțională a concluzionat că dispozițiile legale adoptate se încadrează în sfera de apreciere și oportunitate în domeniul fiscal și bugetar. Prin vot majoritar, CCR a respins obiecția și a stabilit că legea, în totalitatea sa, este constituțională.

Prin urmare, legea privind măsurile fiscal-bugetare poate fi promulgată de președintele României. Aceasta va deveni efectivă în termen de trei zile.

Aceste măsuri ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 octombrie.

Știre inițială:

Zi importantă pentru Marcel Ciolacu. Curtea Constituțională va decide ce se va întâmpla cu Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Astăzi, Marcel Ciolacu va afla ce se întâmplă cu Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Curtea Constituțională(CCR) va analiza sesizarea de neconstituționalitate, semnată de parlamentari de la USR, Forța Dreptei și doi liberali. O eventuală decizie de admitere a neconstituționalității legii va avea ca efect blocarea pachetului de reformă asumat de Executiv.

Judecătorii instanței de contencios constituțional trebuie să decidă, astăzi, în dosarul 2400A/2023, cu privire la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Cei care au fost împotriva pachetului sunt Gheorghe Pecingină și Dan Vîlceanu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu și ex-secretar general al PNL. Aceștia au fost excluși atât din calitatea de membri ai Partidului Național Liberal, cât și din grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaților.

Ce nereguli sunt în legea propusă de Marcel Ciolacu

Politicienii care au făcut sesizarea le cer judecătorilor CCR să constate că legea criticată încalcă articolul 1 alineatele 3, 4 și 5, articolul 4, articolul 15 alineat 2, articolul 16 alineat 1, articolul 45, articolul 56, articolul 61, articolul 69 alineat 1, articolul 108, articolul 114, articolul 120 alineat 1, articolul 135 alineat 1 și articolul 147 din Constituția României. Legea ar încălca principiul securității juridice, ca urmare a lipsei de claritate și de previzibilitate a normei.

„Observăm o încălcare a procedurilor referitoare la angajarea răspunderii Guvernului, proceduri care sunt menite să asigure un echilibru în mecanismul legislativ și o responsabilitate adecvată a Guvernului. Prin tratamentul inegal pe care îl instituie, legea aduce atingere principiului egalității în fața legii, un stâlp fundamental al ordinii juridice democratice. Mai mult, lipsa sa de claritate contravine principiilor fundamentale ale transparenței și predictibilității actului normativ”, se arată în sesizare.

Parlamentarii semnatari au mai susținut că legea ocolește condițiile de care trebuie să țină cont Guvernul când decide angajarea răspunderii cu privire la un act normativ, cum ar fi intrarea în vigoare imediată și caracterul unitar al actului normativ, „în speță fiind vorba de o reformă de amploare, de un întreg program de guvernare, mai ales dacă luăm în considerare specificitatea legilor fiscale și imperativul ca acestea să nu intre automat și de plano în vigoare, garantând astfel, corectitudinea juridică necesară pentru cetățeni și mediul de afaceri”, potrivit Jurnalul.