Actor și novice în politică, Volodimir Zelenski a câștigat cu un scor zdrobitor alegerile prezidențiale de duminică în fața lui Petro Poroșenko, deschizând o pagină plină de incertitudini pentru o țară aflată în război și la porțile Uniunii Europene.

O Uniune Europeană care s-a grăbit să-l felicite pe Zelenski, începând cu președintele Franței, Emmanuel Macron, al SUA, Donald Trump, și continuând cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Victoria lui Zelenski subliniază, se arată într-un mesaj comun al ultimilor doi, „atașamentul puternic față de democrație și statul de drept pe care poporul ucrainean l-a demonstrat pe parcursul procesului electoral”. Zelenski (41 de ani) a obținut 73,2 din voturi, față de 24,4 pentru adversarul său, a indicat Comisia electorală după numărarea a 85% din buletinele de vot, scrie AFP. Ieri, premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a estimat că Moscova are „ o șansă să-și amelioreze relațiile cu Ucraina, după alegerea lui Zelenski, adăugând însă că nu are prea multe „iluzii”.

Uitați-vă la noi, totul a posibil!

La cinci ani după revoluția pro-occidentală din Piața Independenței din Kiev (Maidan Nezalejnosti), reprimată în sânge, ucrainenii au decis să răstoarne iar situația, după o campanie electorală murdară dar care cel puțin s-a derulat în calm și respectarea regulilor democratice. „Nu vă voi lăsa niciodată”, a lansat ucrainenilor învingătorul scrutinului, înainte de a se adresa „tuturor țărilor din spațiul post-sovietic”. „Priviți-ne! Totul este posibil!”.

Servitorul poporului

Odată cu victoria lui Zeklenski, provocările sunt imense în această fostă republică sovietică, confruntată cu o criză inedită după independență. Venirea la putere a pro-occidentalilor în 2014 a fost urmată de anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea și de un război în estul țării, cu separatiștii proruși, care îndoliază țara de cinci ani. Această criză a contribuit masiv la gravele tensiuni actuale între Rusia și Occident, urmate de sancțiuni reciproce. „Veți fi acum un Servitor al Poporului”, a scris pe Twiter șeful diplomației britanice, Jeremy Hunt, referindu-se la serialul de comedie cu același nume în care Zelenski joacă rolul unui președinte ucrainean. Ambasada SUA la Kiev l-a felicitat pe Zelenski, afirmând că vrea să „continuie un parteneriat puternic” între cele două țări, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat „nerăbdător să continuie cooperarea” cu Kievul. „Cetățenii ucraineni au votat pentru schimbare”, a constatat adjunctul ministerului rus de Exterene, Grigori Karassin, citat de Ria-Novosti. „Noua putere trebuie să înțeleagă și să realizeze speranțele alegătorilor”, a adăugat el.

Relansarea păcii, repatrierea prizonierilor din Rusia

În prima sa conferință de presă după victorie, Volodimir Zelenski a afirmat că dorește „relansarea” procesului de pace de la Minsk și „o încetare a focului”, referindu-se la acordurile semnate în februarie 2015 în capitala Belarus, sub egida Kiev-Moscova-Paris-Berlin. Zelenski a calificat „prioritatea numărul unu” reîntoarcerea în țară „ a tuturor prizonierilor ucraineni”, în special a militarilor. În noiembrie anul trecut, Rusia a capturat, după ce a deschis focul, trei nave militare ucrainene cu 24 de marinari la bord, în largul Crimeii, în Marea Neagră.

Cadavru politic, Poroșenko merge înainte

Recunoscându-și înfrângerea, Poroșenko a promis să-l sprijine pe noul președinte pe perioada de tranziție. „Îmi părăsesc funcțiile dar subliniez cu fermitate: nu părăsesc politica”, a prevenit Poroșenko. „Noul președinte va avea o opoziție puternică, foarte puternică”, a adăugat el. Dacă Volodimir Zelenski va dispune, ca președinte al Ucrainei, de puteri esențiale, în special ca șef al armatei, marja sa de manevră pentru a lua măsuri concrete ar putea fi redusă din cauza lipsei unei majorități parlamentare. Pentru moment, alegerile legislative sunt planificate abia pe 27 octombrie, prefigurând deschiderea unei noi faze a luptelor politice. Petro Poroșenko era credidat de partizanii săi pentru că a apropiat Ucraina de occidentali, a redresat armate și a evitat falimentul țării. Dar nici un înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupție iar procesul de pace din țară pare încremenit în impas.

Corupție și sărăcie

Noul episod spectaculos al valului mondial anti-elite, victoria lui Zelenski, care a promis să „spargă sistemul” fără a devia de la direcția pro-occidentală, dă măsura neîncrederii ucrainenilor față de clasa politică în care Porosenko face figură de veteran. La 53 de ani, Poroșenko plătește interminabilele scandaluri de corupție de după independența țării, din 1991, dificultățile economice ale uneia din cele mai sărace țări din Europa și incapacitatea ei de a pune capăt conflictului militar care a făcut până acum 13.000 de morți.

 

Rusia, neînduplecatul vecin

Ce se vede deocamdată este că ucrainenii au preferat, alegând un necunoscut (cu un program necunoscut), acuzat că este marioneta oligarhului Igor Kolomoiski (unul din cei mai redutabili jucători ai scenei ucrainene), să realizeze un salt în necunoscut mai degrabă decât să continuie drumul cu o clasă politică decredibilizată. Titular al rolului principal al seriei de succes „Servitorul Poporului”, în care un profesor de istorie, Vasil Holoborodko, este propulsat președinte pentru a curăța țara de corupție. Zelenski a dat milioanelor de ucraineni speranța că politica poate fi și altfel. Rămâne de văzut, sub presiunea constantă a unei Rusii agresive și determinată în a-și eșua vecinul.