VÂLCEA. Barajul Vidra va fi deschis în aprilie, pentru prima dată în 37 de ani, debitele ridicate ale râului ameninţând casele ridicate în albia Lotrului.
La jumătatea lunii aprilie, barajul de la Vidra, din judeţul Vâlcea, va intra într-un proces de retehnologizare, realizat cu bani de la Banca Mondială. Timp de trei luni, vanele barajului vor fi deschise, iar râul Lotru şi afluenţii săi vor curge în regim natural, pentru prima dată din 1972, când a fost amenajat barajul. Astfel, zeci de familii care şi-au construit casele în zonele inundabile din sectoarele Voineasa, Mălaia şi Brezoi ar putea fi afectate de debitele Lotrului şi ale afluenţilor săi. „Teoretic, ne-am luat măsuri”
Autorităţile trebuie să golească parţial lacul de acumulare de la Vidra. Cea mai mare parte din volumul total de apă, de 340 de milioane de metri cubi, va fi transformată în energie elec trică la hidrocentrala de la Ciunget, iar pe Lotru vor fi deversate opt mi lioane de metri cubi. În lacul de acumulare vor mai rămâne în jur de 21 de milioane de metri cubi. „Este pentru prima dată în România când se face golirea de fund a unui lac de acumulare, iar operaţiunea are şi necunoscute. Teoretic, ne-am luat măsuri şi pentru cele mai pesimiste scenarii. Dar depindem în mare măsură de factorul natural. Dacă va plo ua foarte mult în aval de captarea Vidra există pericolul să se producă inundaţii”, explică Ion Stoenescu, director tehnic al Direcţiei Apelor Olt.
Lotrul are primăvara un debit multianual lunar de 10-12 metri cubi pe secundă. Astfel, până la deschiderea vanelor, autorităţile trebuie să cureţe şi să amenajeze valea Lotrului, pentru a putea prelua debite de până la 40-50 de metri cubi pe secundă. „Ne rugăm să nu plouă, asta putem face. Prin anii ’70, înainte de a fi amenajat barajul, au fost nişte inundaţii mari de tot, pluteau casele ca bărcile pe Lotru. Multă lume a suferit atunci”, îşi aminteşte localnicul Ion Margu.
„Mi-am asumat riscul” Deşi legea interzice construcţia de imobile în albia minoră sau majoră a unui râu, autorităţile locale au închis ochii şi le-au permis localnicilor să construiască unde au vrut. În zona Voineasa, râul Lotru străbate centrul comunei, iar în unele locuri, albia este mult îngustată din cauza vilelor de două sau trei etaje ridicate după ’90. „Nu pot spune cine este vinovat că au construit oamenii acolo. În perioada aia nu eram în primărie, am înţeles că au autorizaţiile şi avizele necesare să construiască.
Eu ştiu că sunt în pericol să fie inundate în caz că plouă vreo 30 de locuinţe”, spune Miron Nicolae Bucur, viceprimarul comunei Voineasa. Iar la Brezoi, întreg satul Păscoaia este situat într-o zonă inundabilă. „Şi de la Ape mi-au dat aviz că pot să construiesc pe riscul meu, cu condiţia să nu am pretenţii în caz de inundaţii. Mi-am asumat riscul pentru că nu am teren în altă parte”, susţine Silviu M., proprietarul unei case ridicate pe malul Lotrului. SOLUŢII Declaraţii notariale pe propria răspundere Reprezentanţii Direcţiei Apelor Olt puteau să-i amendeze pe primarii care au dat aceste autorizaţii, cu sume de până la 70.000 de lei, însă în 20 de ani nu s-a aplicat nicio sancţiune. Mai mult decât atât, autorităţile încearcă acum să se pună la adăpost cu tot felul de documente, care să-i absolve de orice vină. „Casele nu mai pot fi demolate. Tot ce mai putem face este să obţinem declaraţii notariale de la toţi proprietarii că nu au pretenţii în caz de inundaţii”, spune Ion Stoenescu, director tehnic Direcţia Apelor Olt.
Recomandările noastre
