Desi figureaza pe harta UE, Romania nu se poate compara cu statele membre fara sa sufere de un complex de inferioritate.

De ce nu suntem inca europeni cu adevarat? Preocupata de razboaiele zilnice, clasa politica ne ofera un raspuns indirect la aceasta intrebare. La aproape trei luni de cand oficialii de la Bucuresti si Bruxelles sarbatoreau laolalta cu poporul roman aderarea la Uniunea Europeana, inca suntem in urma cu temele.

Romania nu si-a lepadat metehnele: lipsa de coeziune, inconsecventa, nerespectarea termenelor si a conditiilor asumate, delasarea, coruptia si incompetenta ne mentin departe de obiectivele stabilite. De ce nu intram mai repede in randul lumii? Din zece motive pe care le disecam astazi, dar si din alte zeci, poate sute, de considerente care ne tin pe loc.

1 Scandalul taxei de inmatriculare Pe 30 ianuarie, comisarul european pentru taxe si impozite Laszlo Kovcas i-a reamintit lui Sebastian Vladescu, ministrulul finantelor, ca taxa contravine jurisprudentei Curtii Europene si Tratatului de aderare a Romaniei la UE.

Pana la gasirea unei solutii in colaborare cu expertii europeni, Comisia nu exclude posibilitatea sanctionarii Romaniei pentru incalcarea Tratatului. Totusi, daca taxa va fi eliminata, Vladescu exclude varianta restituirii banilor celor care au achitat-o deja.

Intrata in vigoare la 1 ianuarie, taxa de inmatriculare variaza intre 68 de euro si 8.586 de euro, in functie de capacitatea cilindrica a masinii, de vechime si de tipul de catalizator. In unele cazuri, valoarea taxei depaseste pretul masinii second-hand importate.

Pana acum, Comisia Europeana s-a opus introducerii taxei in Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Polonia si Ungaria, considerand ca impiedica libera concurenta pe piata europeana. Comisia a amenintat aceste state ca vor fi date in judecata la Curtea Europeana de Justitie.

2Lipsa strategiei postaderare La sfarsitul anului trecut, premierul Calin Popescu-Tariceanu a trimis spre dezbatere partidelor parlamentare proiectul modelului de dezvoltare pe care Romania il va urma dupa aderarea la Uniunea Europeana.

Acest document are menirea de a stabili principalele linii de dezvoltare economica si sociala a tarii in urmatorii ani, pentru atenuarea diferentei dintre standardul de viata al romanilor si cel al cetatenilor europeni. Proiectul nu a obtinut acordul partidelor parlamentare, strategia urmand a fi finalizata abia la sfarsitul lunii aprilie, apoi va fi aprobata in parlament.

Anul trecut, liberalii au fost primii care au supus dezbaterii proiectul strategiei postaderare, starnind un razboi al declaratiilor intre liderii partidelor. Opozitia a acuzat guvernul ca a copiat strategia propusa de PNL. Documentul a fost criticat si de sindicate, care au amenintat ca vor sesiza Comisia Europeana fiindca nu au fost consultate.

Stabilirea unei strategii postaderare ar fi trebuit sa inceapa imediat dupa semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Presedintele Traian Basescu a criticat in repetate randuri guvernul pentru ca nu a elaborat la timp acest document.

3 Amanarea euroalegerilor In urma consultarii cu PNL, PSD, PC si PRM, premierul Tariceanu a decis amanarea pentru la toamna a alegerilor europene, obiectivul ascuns  fiind scoaterea Partidului Democrat de la guvernare. Ministrii Vasile Blaga si Monica Macovei, singurii care au refuzat sa contrasemneze ordonanta de urgenta prin care s-au amanat euroalegerile, au fost amenintati de primul-ministru cu eliminarea din cabinet.

Intrucat cei doi ministri nu au contrasemnat documentul, premierul a recurs la o stratagema pentru publicarea sa in Monitorul Oficial: ordonanta de urgenta a fost contrasemnata de seful Autoritatii Electorale Permanente, Octavian Opris, fost senator PSD.

4 Fondurile UE nefolosite Conform unei analize realizate de Reuters la sfarsitul anului trecut, capacitatea redusa de absorbtie a finantarilor europene va ramane o problema serioasa pentru Romania si Bulgaria.

Coruptia, jocurile si disputele politice, lipsa de experienta in elaborarea proiectelor mari la standardele europene, lipsa transparentei in organizarea licitatiilor, neintelegerea instrumentelor de accesare a fondurilor europene vor afecta capacitatea celor doua tari de a folosi fondurile oferite de UE, in valoare cumulata de 40 de miliarde de euro, subliniaza Reuters.

Dorina Muntean, consilier al Autoritatii de Management pentru programul operational sectorial de crestere a competitivitatii din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, a declarat ca statele care au aderat in mai 2004 au absorbit pana la sfarsitul anului trecut sub 10a din fondurile structurale alocate.

Potrivit EurActiv, in perioada 2007-2013, Romania va primi fonduri structurale in valoare de aproape 20  de miliarde de euro, in vederea reducerii decalajelor fata de statele membre UE.

5 Criza de pe piata muncii Romania a pierdut forta de munca bine pregatita din toate domeniile, cele mai afectate de exod fiind constructiile, invatamantul si sistemul sanitar. Actualmente, aproximativ 2,5  milioane de muncitori romani lucreaza in strainatate intr-un moment esential pentru reconstructia tarii in drumul spre Europa. Sectorul constructiilor, cel mai afectat de lipsa de personal, se confrunta in prezent cu un deficit de aproximativ 300.000 de angajati.

Guvernul a anuntat elaborarea unui proiect de repatriere a muncitorilor din strainatate, constand in acordarea de prime de instalare si pachete salariale atractive. Planul este considerat nerealist de romanii care muncesc in strainatate.

Ei acuza nu doar salariile mici din tara, ci si conditiile sociale si economice inferioare din tara: coruptia, conditiile de creditare, serviciile din sanatate etc.

6 Agricultura arhaica Taranii sunt ingroziti de aderare. Au auzit ca nu mai au voie sa creasca si sa vanda animalele asa cum stiau din batrani, ca li se sigileaza cazanele de tuica si ca se va interzice transhumanta. Cand aud de cotele de lapte se tem ca li se ia laptele obligatoriu,  cum era pe vremea colectivizarii. Taranii inca mai ara cu plugul si produc pentru autoconsum.

UE a pregatit fonduri de opt miliarde de euro pentru a reforma agricultura romaneasca, numai ca banii nu pot fi folositi pana in toamna. De ce? Pentru ca agentiile de plati care trebuie sa distribuie banii nu au fost pregatite, desi una dintre conditiile aderarii Romaniei la UE a fost  functionarea acestora.

In aceasta luna, Ministerul Agriculturii a reusit sa trimita spre avizare Comisiei Europene versiunea oficiala a Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013. Planul stabileste strategia de dezvoltare rurala a tarii noastre si permite accesarea fondurilor europene destinate agriculturii.

7 Casapirea Legii averilor Parlamentarii au facut tot posibilul pentru ca Agentia Nationala de Integritate (ANI) sa nu poata controla averile demnitarilor, malformand in mod repetat proiectul prezentat pentru dezbatere de ministrul justitiei, Monica Macovei.

In textul initial se prevedea ca ANI verifica averile, conflictele de interese si incompatibilitatile demnitarilor. Proiectul a fost macelarit in comisiile juridice ale Camerei Deputatilor si Senatului. Cea mai recenta varianta prevede ca inspectorii pot cere o expertiza pentru a stabili valoarea unor bunuri si a o compara cu declaratia de avere numai cu acordul demnitarului verificat.

La sfarsitul anului trecut, comisarul european pentru extindere, Oli Rehn, a avertizat Bucurestiul ca UE va monitoriza Romania la capitolul Justitie, unul dintre punctele care ar putea atrage activarea clauzei de salvgardare, fiind legat de infiintarea ANI.

8 Codul Fiscal, adoptat peste noapte Sperietoarea investitorilor, in special a celor straini, este Codul Fiscal. Acestia au reclamat deseori prevederile neclare, eronate ori excesive, dar si modificarea "peste noapte" a Codului.

Conform recomandarilor guvernului, Codul Fiscal ar trebui adoptat cu cel putin sase luni inainte de intrarea sa in vigoare, prin proiect de lege aprobat de parlament, nu prin ordonanta de urgenta. Nici actualul cabinet nu a reusit sa respecte legea, adoptand prevederile Codului Fiscal pe 2007 abia in decembrie anul trecut, cu doar 11 zile inainte de intrarea in vigoare a noilor taxe si impozite.

Proiectul de ordonanta de urgenta nu a fost supus dezbaterii publice si nu a fost afisat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a cerut ca actualul Cod Fiscal sa nu mai fie modificat in urmatorii trei ani.

9 Asigurarile de sanatate In fiecare an, Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) gestioneaza prost bugetul de care dispune, cei care sufera fiind pacientii. Premierul Calin Popescu-Tariceanu si presedintele Traian Basescu l-au acuzat anul trecut pe Cristian Vladescu, presedintele CNAS, pentru nivelul ridicat al fondurilor necheltuite.

In mai 2006, Vladescu declara nonsalant ca finantarea insuficienta a sistemului sanitar se datoreaza in primul rand contribuabililor care nu platesc suficient! In octombrie, ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, a criticat Casa de Asigurari fiindca bolnavii de diabet au fost nevoiti sa cumpere medicamente care in mod normal erau gratuite.

Farmacistii sustin ca, desi in 2007 s-au alocat cu 15a mai multi bani pentru medicamente compensate si gratuite, bolnavii vor alerga si in 2007 dupa pastile. Ei acuza CNAS ca schimba listele de compensate de aproape 20 de ori pe an si ca impune adaosuri mici la medicamente vandute, ceea ce afecteaza activitatea farmaciilor independente.

10 Transporturile se misca incet Odata cu aderarea, Romania a adaugat la reteaua de autostrazi a Uniunii Europene mai putin de 300  de kilometri de autostrada, dar Ministerul Transporturilor planuieste ca, pana in 2013, Romania sa detina 1.800 de kilometri de autostrada.

Deocamdata, autostrada Transilvania, al carei termen de finalizare a mai fost amanat o data, nu va fi inaugurata in 2013. Radu Berceanu, ministrul transporturilor, crede ca 2017 este un termen mai realist, intrucat "contractul cu firma americana Bechtel a fost prost negociat, iar statul roman nu poate face nimic pentru a schimba situatia".

Reteaua de transport feroviar are si ea nevoie de investitii masive. Cand acestea sosesc, lucrarile se desfasoara cu dificultate. Lucrarile de reabilitare a caii ferate Bucuresti-Constanta avanseaza anevoios: segmentul Bucuresti Nord-Baneasa-Pantelimon este in continuare inchis, desi trebuia sa fie redat circulatiei inca din 15 noiembrie 2006.

De aproape un an, circulatia trenurilor de calatori se face pe traseul Bucuresti Nord-Chitila-Buftea-Mogosoaia-Otopeni-Voluntari-Pasarea, cu un ocol de 40 de minute, parcurs in viteza melcului.

Au fost scoase din circulatie mai multe trenuri de calatori, spre satisfactia companiilor de transport auto, iar putinele trenuri spre litoral incomodeaza traficul auto de pe soseaua de centura, in zonele de bariera din Pipera si Otopeni.

Deocamdata, in Romania, stat membru al UE, viteza medie comerciala a trenurilor de pasageri este "ametitoare": potrivit Ministerului Transporturilor, in 2006 aceasta fiind de 44 km/h, fata de 45 km/h in 2005.