Parlamentul irakian a adoptat o rezoluție prin care solicită ca cei 5200 de soldați americani să părăsească țara, după asasinarea liderului iranian Qassin Soleimani. Rezoluția nu este obligatorie.

Președintele Trump a răspuns amenințând Irakul cu sancțiuni și cu o notă de plată de miliarde de dolari, dacă Bagdadul insistă ca retragerea să aibă loc.t

Rezoluția pentru retragerea trupelor a fost propusă de o facțiune pro-iraniană din Parlament, care îl sprijină pe premierul de asemenea pro-iranian Adel Abdul Mahdi, forțat să demisioneze la sfârșitul anului trecut în urma unor acuzații de corupție.

La ședința Parlamentului nu au participat însă parlamentarii sunniți și kurzi, care doresc ca Washingtonul să-și mențină prezența militară în Irak. Același lucru îl doresc și alți aliați occidentali, cum ar fi Marea Britanie, pentru a sprijini eforturile armatei irakiene de a împiedica revenirea ISIS.

Marea întrebare este în ce măsură rezoluția votată de Parlament va influența guvernul interimat irakian, care se află la putere numai până când politicienii se vor înțelege asupra celui care îl va înlocui pe Abdul Mahdi, notează Gatestone Institute.

Administrația Trump susține ca trupele americane să rămână pe loc, șeful de la Casa Albă afirmând că retragerea acestora ar însemna „cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”.

„La un moment dat, dorim să plecăm”, a adăugat Trump, „însă acum nu este momentul potrivit.”

Este și punctul de vedere al multor ofițeri superiori irakieni, conștienți că fără sprijinul occidental, militanții ISIS se vor regrupa, încercând să-și restabilească așa-zisul Califat.

În vara lui 2014, când jihadiștii au reușit să captureze teritorii vaste din nordul Irakului, au putut să o facă pentru că forțele fidele guvernului de la Bagdad erau fie prost echipate, fie reticente să-și apere țara împotriva islamiștilor, observă Gatestone.

Acest succes i-a permis liderului ISIS, Abu Bakr Al-Baghdadi, să își pună în aplicare ambiția de a proclama Califatul pe teritoriul capturat de la regimul de la Bagdad și în Siria, instaurând un regim de teroare pentru locuitorii din aceste regiuni, decapitările și tortura devenind o caracteristică cotidiană a noului regim.

Intervenția trupelor americane a avut un rol esențial în alungarea ISIS din teritoriile irakiene ocupate. Există acum temerea, că haosul provocat de o retragere a trupelor SUA ar putea contribui la o revenire a Califatului terorist.

Serviciile de informații occidentale cred că în prezent există circa 10.000 de partizani ISIS ascunși în Irak, dintre care jumătate sunt combatanți efectivi.

Mai mult, acești combatanți jihadiști care au supraviețuit războiului sunt considerați cei mai experimentați și mai fanatici.

Lahur Talabany, un înalt oficial kurdal luptei împotriva terorismului, declara recent la BBC:

„Au tehnică mai bună, tactici mai bune și mult mai mulți bani la dispoziție. Ei sunt în măsură să cumpere vehicule, arme, provizii de hrană și materiale. Din punct de vedere tehnologic, sunt mai pregătiți. Este mai dificil să fie găsiți. Deci, sunt ca niște combatanți Al-Qaida pe steroizi.”

A solicita Washingtonului să își retragă trupele s-ar putea dovedi o măsură catastrofală pentru Irak, notează Gatestone. Prin ruperea legăturilor cu țara care a ajutat-o să învingă ISIS, va lăsa Irakul la cheremul unei noi generații, mai îndrăznețe și mai fanatice, de jihadiști.

O plecare a trupelor americane ar conveni perfect și Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei cerând retragerea Statelor Unite, nu doar din Irak, ci și din întregul Orient Mijlociu.

Fără prezența americană, Iranul va avea cale liberă pentru a continua să se amestece în treburile interne ale Irakului și a-și consolida influența și puterea în întreaga regiune.

Te-ar putea interesa și: