Wow: o gaura neagra la periferia Sistemului Solar?

Wow: o gaura neagra la periferia Sistemului Solar?

Doi cercetatori cu multa imaginatie au lansat ideea cum ca in periferia sistemului Solar – in locul asa-numitei planete X – s-ar putea afla o gaura neagra primordiala, cu masa de circa 10 ori cea a planetei noastre.

Deja din 2016 a fost anuntata descoperirea indirecta a unei noi planete in sistemul Solar – asa-numita planeta X ar fi de fapt a 9a planeta din sistemul Solar, dupa ce Pluto a fost declasata. Nimeni insa nu a reusit sa vada aceasta planeta si este usor de inteles motivul: daca exista s-ar afla la o distanta de circa 300 de ori mai mare decat Pamantul fata de Soare – adica 45 de miliarde de kilometri! Nici un telescop nu este in stare sa vada o planeta la aceasta distanta. Descoperirea – contestata de unii – s-a bazat pe faptul ca aceasta Planeta X ar perturba traiectoriile unor obiecte din periferia sistemului Solar, mai precis asterioizii di fasa Kuiper. Unii dintre acestia au o orbita foarte excentrica si inclinata, ceea ce ar fi justificat de atractia gravitationala exercitata de Planeta X.

Iata insa ca doi cercetatori cu multa imaginatie au facut o propunere extrem de interesanta: nu este vorba despre o planeta ci despre o gaura neagra primordiala. Cei doi, Jakub Scholtz de la Durham University si James Unwin de la Chicago University si Berkeley, au publicat un articol in arXiv (care insa, se pare, nu a fost inca trimis la o revista peer-reviewed) in care sustin ca efectele observate ar putea foarte bine sa fie explicate de prezenta unei gauri negre cu masa in jur de 10 ori cea a planetei noastre, situata la distanta de 45 de miliarde de kilometri fata de Soare. Acest gen de gauri negre, daca exista, au o masa mult prea mica ca sa fi luat nastere in urma colapsului gravitational generat atunci cand o stea masiva moare. Trebuie deci sa fie gauri negre primordiale – adica gauri negre care au luat nastere imediat dupa Big Bang, cand densitatea materiei era atat de mare incat fluctuatiile acesteia ar fi putut da nastere la multe gauri negre cu mase relativ mici. La ora actuala insa nu avem nici o dovada cum ca astfel de gauri negre ar exista – doar din punct de vedere teoretic, in anumite situatii, s-ar fi putut forma mai multe sau mai putine gauri negre cand Universul nostru era foarte tanar.

Cat de mare ar fi aceasta gaura neagra? Cam cat o minge de bowling! Adica ar avea un diametru de circa 20 de centimetri.

Ne puteți urmări și pe Google News

Daca descoperirea unei planete este extrem de dificila – cea a unei gauri negre atat de mici este aproape imposibila. Totusi, exista sperante de a o descoperi – in mod indirect – prin efecte gravitationale prezise de teoria relativitatii generale a lui Einstein. O astfel de gaura neagra ar atrage in jurul ei o cantitate mare de materie intunecata generand deformari ale structurii spatiului si a timpului care s-ar putea vedea cu telescoape care masoara asa-mnumitul lensing gravitational (lentila gravitationala) asupra luminii stelelor indepartate. Ba mai mult, semnale ale existentei unei gauri negre in periferia sistemului Solar ar putea fi descoperite si prin masuratori de raze X si raze gamma, tinand cont de faptul ca materia care cade intr-o gaura neagra emite astfel de radiatii.

Sistemul Solar ar putea deci contine un obiect extrem de exotic – o gaura neagra! Aceasta s-ar fi format imediat dupa Big Bang: multe astfel de gauri negre, cu mase mai mici sau mai mari decat planeta noastra, ar putea exista in Univers – insa pana in prezent nici una nu a fost descoperita.

Sa fie oare Planeta X de fapt o astfel de gaura neagra? Nu ne ramane decat sa asteptam eventualele dovezi ale existentei acesteia sua, dimpotriva, ale existentei unei planete, asa cum a fost ipotezat la inceput. Poate insa nici una dintre acestea nu exista iar asteroizii din fasa Kuiper au traiectorii ciudate din motive inca nedescoperite.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro