Evenimentul Zilei > Actualitate > Wikileaks: Ambasada SUA, alarmată în 2005 de arestarea lui Patriciu, voia ca Băsescu “să-l ţină în frâu” pe procurorul general Botoş
Wikileaks: Ambasada SUA, alarmată în 2005 de arestarea lui Patriciu, voia ca Băsescu “să-l ţină în frâu” pe procurorul general Botoş

Wikileaks: Ambasada SUA, alarmată în 2005 de arestarea lui Patriciu, voia ca Băsescu “să-l ţină în frâu” pe procurorul general Botoş

Încercarea procurorilor de a-l aresta în vara lui 2005 pe omul de afaceri Dinu Patriciu în dosarul “Rompetrol” a stârnit îngrijorare printre diplomaţii Ambasadei SUA la Bucureşti, care, potrivit unei telegrame Wikileaks publicată astăzi de kamikazeonline.ro, așteptau de la preşedintele Traian Băsescu să îl determine pe procurorul general Ilie Botoş să renunţe la arestare dar să continue anchetarea lui Patriciu.

Telegrama Ambasadei SUA către Departamentul de Stat al SUA este datată 6 iunie 2005 – aproximativ o săptămână după ce Dinu Patriciu fusese reținut de procurori și eliberat de instanța de judecată – şi descrie atât măsurile luate de Parchet împotriva lui Patriciu, cât şi acuzaţiile acestuia cu privire la încălcarea drepturilor omului de către procurori întărite de reacţiile negative ale mai multor entităţi printre care Camera de Comerţ Româno-Americană, APADOR-CH sau Asociaţia Magistraţilor din România.

De asemenea, telegrama menţionează „temerile îndreptăţite” ale managamentului Rompetrol că o eventuală punere sub acuzare sau chiar condamnarea în justiţie a lui Dinu Patriciu ar putea duce la prăbuşirea companiei. Redăm mai jos pasajul relevant din telegramă:
"Pentru companie (Rompetrol – n.r.) acesta este un exercițiu dăunător. Acțiunile au scăzut cu aproximativ 40%, chiar dacă ulterior valoarea lor a urcat oarecum. Cu toate acestea, managementul se teme, pe bună dreptate, că punerea sub acuzare (sau condamnarea, bineînțeles) ar putea să ducă la prăbușirea companiei. Compania are planuri în desfășurare de a-și extinde operațiunile în Kazahstan și Rusia astfel încât să se poată baza pe surse solide de țiței pentru rafinăriile sale. Sursele financiare necesare pentru această extindere sunt acum, în mod firesc, în pericol. Esențiale pentru supraviețuirea companiei sunt însă creditele pe termen scurt folosite pe termen scurt pentru a finanța achizițiile de țiței pentru operațiunile sale de rafinare. Acordurile de creditare pot fi aparent reînnoite în afară de cazul în care se produc “schimbări materiale semnificative în situația companiei”. Potrivit vicepreședintelui american al companiei (Phil Stephenson, cetățean american – n. r.) arestarea managerilor vor fi considerate, probabil, astfel de “schimbări materiale” ce ar putea provoca blocarea operațiunilor. De subliniat că o astfel de criză a Rompetrol ar putea avea un impact politic și economic mult mai larg. Compania contribuie cu aproximativ 7% din totalul veniturilor colectate la bugetul de stat, adică în jur de 2% din Produsul Intern Brut total", se precizează în telegrama Ambasadei SUA din 6 iunie 2005 (traducerea în limba română aparţine EVZ – n.r.).
În cuprinsul telegramei este notat și faptul că vicepreședintele Rompetrol, cetățeanul american Phil Stephenson, deține 20% din companie (Dinu Patriciu deținea restul de 80%) și este la rândul lui sub ancheta procurorilor.
"Să renunțe la tratamentul abuziv în instanță, dar să mențină cazul viu"
Diplomaţii americani erau de părere că acuzaţiile procurorilor în cazul Rompetrol ar putea să reflecte adevărul dar se temeau, pe de altă parte, că procesul lui Patriciu se va transforma într-un spectacol mediatic asemănător cazului Yukos judecat la Moscova.

„Nu vrem să descurajăm Guvernul României în intenţiile sale de a acţiona împotriva „peştilor mari” – prin urmare este necesar să tratăm cu grijă acest subiect. Mai mult, se poate ca într-adevăr unele pietre încă neîntoarse ale Rompetrol să ascundă slăbiciuni sau concluzii neplăcute. Cu toate acestea, nu este nevoie să se ajungă la un proces – spectacol ca cel al Yukos în Moscova, un punct de vedere pe care l-am susţinut cu putere în faţa Guvernului României. Unde se situează Băsescu în toată această chestiune? Există unele antagonisme între el şi Patriciu. (…) Probabil că Băsescu nu este chiar nemulțumit să vadă un potențial rival umilit – sau să vadă o contrapondere la anchetele penale care îi vizează pe baronii PSD sau pe oamenii de afaceri cu legături în PSD. Acest lucru face ca procesul să pară mult mai credibil, observație care a fost făcută inclusiv de procurorul general Botoș. Dar care va vor fi costurile? Credem că Băsescu e suficient de deştept încît să nu vrea să afecteze economia României, să obstrucţioneze investiţiile străine directe sau să creeze o blocare a traseului de acces în UE. În orice caz, acum, toate trei sunt într-un oarecare pericol. În consecinţă, așteptăm de la el (Traian Băsescu – n.r.) să-l ţină în frîu pe procurorul general Botoş – să renunţe la tratamenul abuziv din instanţă, dar să menţină cazul viu”, se precizează în ultimul paragraf al telegramei (traducerea în limba română aparţine EVZ – n.r.).
Ce a spus procurorul general într-o "discuție sinceră" cu oficialii ambasadei
În aceeași telegramă se menționează o “discuție sinceră” pe care procurorul general Ilie Botoș o purtase cu consilierul pe probleme de justiție din cadrul ambasadei cu câteva zile înainte.
“El a repetat declarația sa că are un caz real împotriva Rompetrol, afirmând că are probe cu care poate susține un număr de acuzații de fraudă – ceea ce ar avansa cazul dincolo de o simplă interpretare greșită a obligațiilor fiscale”, se relatează în telegramă.
De asemenea, diplomații americani notează că procurorul care supraveghează cercetările în dosarul Rompetrol este o persoană care a beneficiat de pregătire în SUA și este programată să participe la o nouă sesiune de training pe continentul american în cursul anului următor.
Cu alte cuvinte, echipa de anchetatori  poate că nu se ridică la standardele SUA dar au fost expuși la metodologiile folosite de noi. În plus, Botoș a susținut că probele strânse împotriva Rompetrol au fost obținute și cu concursul Băncii Naționale, a Gărzii Financiare și a Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, sugerând astfel că nu este vorba despre o operațiune investigativă motivată politic”, mai precizează telegrama.
Ambasada SUA a urmărit ancheta și după eșecul arestării
După ce arestarea lui Dinu Patriciu a eșuat, diplomații americani au continuat să urmărească cursul anchetei, așa cum demonstrează un alt fragment din telegramă: “Dinu Patricu a fost audiat din nou, vineri, 3 iunie, dar i s-a permis să plece acasă. La Rompetrol au existat temeri că procurorii vor căuta să îl rețină pentru 30 de zile ca să-l împiedice să distrugă probe sau să influențeze martori. (Comentariu: Decizia de a-l lăsa să plece acasă a fost probabil o mișcare inteligentă din partea guvernului, fiind de natură să elimine o mare parte din teama că i se vor încălca drepturile cetățenești). De asemenea, este demn de remarcat faptul că audierea cetățeanului american Phil Stephenson, programată pentru mâine, 7 iunie, a fost amânată pe termen nedefinit”.
Episodul arestării se petrecuse cu o săptămână înainte de telegramă
Tentativa procurorilor de a-l aresta pe Dinu Patriciu a avut loc la sfârșitul lunii mai 2005. În seara zilei de 26 mai, Patriciu a fost chemat la sediul Parchetului pentru a i se comunica oficial primele învinuiri formulate împotriva sa în dosarul Rompetrol – evaziune fiscală, spălare de bani și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave – și pentru a fi audiat în legătură cu aceste acuzații.
Audierile au continuat de-a lungul nopții și a doua zi, vineri 27 mai, până seara târziu când procurorii au decis să îl rețină pe o perioadă de 24 de ore și să ceară instanței de judecată arestarea președintelui Rompetrol. Patriciu a petrecut noaptea de  27 spre 28 mai în arestul Direcției de Cercetări Penale al Poliției Capitalei după care, dimineața, a fost dus din nou la sediul Parchetului pentru o nouă rundă de audieri.El a ajuns în fața Tribunalului București în seara zilei de 28 mai.
Dezbaterile din sala de judecată s-au întins până dincolo de miezul nopții iar la un moment dat lui Patriciu i s-au scos cătușele întrucât perioada de 24 de ore de reținere expirase înainte ca instanța să ajungă la un verdict. În final, judecătorul a decis că argumentele privind necesitatea arestării preventive nu se susțin, chiar dacă dosarul Rompetrol conține probe și indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni.
Recursul procurorilor s-a judecat câteva zile mai târziu, pe 2 iunie 2005, la Curtea de Apel București, cu același deznodământ: Patriciu poate fi anchetat și în stare de libertate.
Un an mai târziu, în 2006, Parchetul General a făcut o nouă cerere de arestare care îl viza din nou pe Dinu Patriciu dar și pe doi dintre colaboratorii americani ai acestuia, Phil Stephenson și Colin Hart. Și această solicitare a procurorilor a fost respinsă de instanțele de judecată. 
Dosarul Rompetrol, blocat de patru ani la Tribunalul București
În cele din urmă, dosarul Rompetrol a fost finalizat și înaintat Tribunalului București în septembrie 2006, fiind inculpate 12 persoane. Împotriva lui Dinu Patriciu au fost formulate șapte capete de acuzare printre care delapidare, spălare de bani, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și manipularea pieței de capital.
Deși au trecut mai mult de patru ani de atunci, instanța nu au reușit încă să judece pe fond acest dosar, din cauza amânărilor și diverselor probleme procedurale invocate de avocații inculpaților. În septembrie 2010, procesul a fost suspendat iar dosarul a fost trimis Curții Constituționale după ce avocații inculpaților au invocat neconstituționalitatea unui articol din Codul de procedură penală ce reglementează interceptările convorbirilor telefonice.
Pe de altă parte, luna trecută, Dinu Patriciu a câștigat definitiv un proces civil intentat SRI în care a acuzat faptul că serviciul i-a ascultat ilegal telefoanele în perioada 2002 – 2004. Această decizie ar putea avea implicații și în dosarul penal Rompetrol întrucât o parte din interceptările declarate ca ilegale au fost folosite de procurori pentru a proba infracțiunea de manipulare a pieței de capital, pe care Patriciu ar fi săvârșit-o în anul 2004. 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: