Sistemele de sănătate din statele europene sunt îmbătrânite și depășite în fața noilor provocări. Pandemia de coronavirus a scos la iveală vulnerabilitățile cu care se confruntă, iar experții vorbesc despre necesitatea unei reforme de profunzime. În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a lansat un raport care avertizează cu privire la îmbătrânirea profesioniștilor din domeniul sănătății din Europa.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală punctele slabe ale sistemelor de sănătate din statele Uniunii Europene. Iar problemele apărute au atras atenția specialiștilor care vorbesc despre necesitatea unei reforme profunde menite să eficientizeze aceste servicii de sănătate.

În anul 2000, Franța, Italia și Spania erau considerate statele din Europa cu cele mai bune sisteme de îngrijire a sănătății. După două decenii și după o pandemie globală, cei care au făcut clasificarea nu mai sunt atât de siguri.

Finanțarea blocată și costurile ridicate ale serviciilor de îngrijire a sănătății populației în vârstă îngreunează misiunea sistemelor europene de sănătate, de a oferi servicii eficiente, de calitate ridicată, la prețuri corecte, arată o analiză Bloomberg.

În plus, în viitor se așteaptă ca numărul de specialiști în sănătate să se reducă, ceea ce va complica și mai mult lucrurile.

Problema îmbătrînirii medicilor

Organizația Mondială a Sănătății atrăgea atenția într-un raport, de anul trecut, cu privire la îmbătrânirea profesioniștilor din domeniul sănătății din Europa. OMS vorbea despre o adevărată bombă cu ceas care va exploda la un moment dat și va provoca numeroase pagube.

În Franța, aproape jumătate dintre medici au peste 55 de ani. În Italia, o asociație medicală prezice că aproximativ 100.000 de medici angajați în sectorul public vor demisiona sau se vor pensiona în următorii patru ani din cauza vârstei.

„Trebuie să încurajăm țările să ia acest lucru în serios”, este de părere Tomas Zapata, consilier regional pentru forța de muncă în domeniul sănătății pentru OMS Europa, unul dintre autorii raportului.

Pandemia de Covid-19 a arătat vulnerabilitățile sistemelor de sănătate, lipsind foarte puțin ca multe dintre acestea să intre în colaps.

Spre sfârșitul anului 2022, valuri de gripă, Covid și alte virusuri respiratorii au umplut camerele de urgență. Iar medicii din Roma și din Berlin s-au confruntat cu lipsa personalului, care a reclamat nivelul salarial redus. Pe fondul creșterii cererii, aproape toate țările UE au raportat lipsuri de antibiotice.

Medicii încep să lipsească

Această situație s-a înrăutățit și a dus la apariția problemelor structural din sistemele de sănătate. În afara orașelor mari, este greu de găsit un medic primar sau o cameră de urgență a unui spital dotată cu echipamente specializate.  În țările mai bogate, în spital se angajează medici și profesioniști proveniți din rândul celor din statele mai sărace. Aceștia profită de libertatea de circulație pe o piață a muncii unică din domeniul sănătății atrași de la vecinii mai săraci de pe piața unică a Europei.

„Pandemia COVID-19 a dezvăluit fragilitatea sistemelor de sănătate și importanța unei forțe de muncă robuste și rezistente în domeniul sănătății. Nu mai putem aștepta pentru a aborda provocările stringente cu care se confruntă forța noastră de muncă din domeniul sănătății. Sănătatea și bunăstarea societăților noastre sunt în joc”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

Menținerea în funcțiune a sistemelor de sănătate în statele grupului OCDE este obținută cu costuri care se ridică la aproximativ 1,4% din PIB. Este peste nivelul cheltuit de state înainte de pandemie, conform unui raport al organizației din luna octombrie.

Mai mult de jumătate din aceste cheltuieli suplimentare, recomandă autorii trebuie să se facă pentru personalul de primă linie, inclusiv asistente și îngrijitori.

Bugetele au rămas constante, cheltuielile au crescut

În toată Europa, cheltuielile pentru sănătate au rămas constante ca procent din PIB pentru mai bine de un deceniu. Acest lucru s-a întâmplat, însă, în condițiile în care costul medicamentelor și cele pentru diganosticare și tratamente au crescut. Astfel, au fost afectate salariile cadrelor medicale, iar spitalele au primit bugete mai mici.

Deși cheltuielile au crescut în timpul pandemiei de Covid, o mare parte din sumele alocate au fost repartizate dezvoltării sistemelor de servicii de urgență, cum ar fi paturi suplimentare și vaccinuri.

În comparație cu alte regiuni, totuși Europa se află într-o situație mai bună în ceea ce privește numărul demedici și asistenți pe cap de locuitor. Mulți profesioniști sunt concentrați, însă, în orașe, iar pe tot continentul, ponderea medicilor generaliști, specialiștii cheie pentru îngrijirea de zi cu zi, a scăzut.

În 2020, aproximativ o cincime din cei 448 de milioane de oameni din UE aveau peste 65 de ani, potrivit Eurostat. Pentru analiștii din domeniul sănătății, pandemia a făcut ca necesitatea reformării sistemului medical să devină o prioritate. Pentru a ține pasul cu tendințele demografice și tehnologice, sistemele de sănătate vor avea nevoie de multe miliarde de euro pe an, în plus.

România exportă medici în Germania

Țările cu venituri mai mici de pe piața unică a UE au alimentează cu forță de muncă specializată vecinii mai bogați. Acestea formează medici și cadre medicale ce își caută norocul pe piața muncii din statele mei dezvoltate. Un exemplu este cel al României, care școlarizează cele mai multe cadre medicale pe cap de locuitor din UE, cu peste 25 la 100.000, dar are o densitate sub medie a lucrătorilor din domeniul sănătății.

Medicii români constituie cel mai mare grup de imigranți în Germania, o țară în care unul din 10 medici a fost educat în altă parte. Cu salariile anuale ale specialiștilor din Germania în medie de 166.400 de euro (176.780 de dolari), medicii emigrați pot câștiga de cel puțin trei ori mai mult decât dacă ar rămâne în România. Pe de altă parte, medicii germani se mută în Elveția, unde salariile medii sunt cu aproximativ 20% mai mari.

În general, lipsa unei îngrijiri primare eficiente redirecționează pacienții spre spitale unde solicită ajutor pentru probleme de zi cu zi, care pot fi tratate local, în cabinetul unui medic de familie. Ca urmare, spitalele cu mai puține resurse sunt limitate în ceea ce pot face pentru pacienții care suferă de afecțiuni grave.

OMS spune că există soluții și că țările pot folosi modele de prognoză pentru a estima cererea de medici peste 15-20 de ani. Astfel vor putea lua măsuri, încă de pe acum, pentru a evita o criză. Guvernele pot crea stimulente pentru a îmbunătăți recrutarea, păstrarea și distribuirea lucrătorilor din domeniul sănătății în zonele rurale. Autoritățile pot face profesiile de îngrijire mai atractive, după cum se arată în analiza Bloomberg.