Trebuie cu adevarat sa fii indragostit de carte ca sa te aventurezi, obligatoriu cu incaltari comode, in hala imensa a Salonului de carte de la Paris, aflat la a 27-a editie.

Timp de patru zile, de pe 23 pana pe 27 martie, la salonul de carte de la Paris s-a vorbit in limba franceza despre Romania prin evenimentele organizate la stand sau in Sala Agora, deschisa unui public mai numeros.

Magda Carneci, director al Institutului Cultural Roman din Paris, a creat climatul unui dialog intre cativa scriitori tineri, poeti romani si francezi. Academicianul Basarab Nicolescu a gazduit o dezbatere in jurul rolului culturii romane in context francez, european si francofon. Manusa a fost aruncata de moderator, parintele mondial al transdisciplinaritatii: in fata mondializarii ce provoaca omogenizare culturala si spirituala, francofonia constituie o retea de rezistenta,  iar Romania este un bastion important al acesteia.

Relatie unilaterala

Nicolae Manolescu a potentat critic ideea unor relatii franco-romane declamate tot timpul la superlativ: „E o relatie unilaterala. Ceea ce se intampla in Franta are tot timpul ecou in Romania.

Ce se intampla in Romania nu are niciun ecou in Franta. Problema culturala a Romaniei este legata de economia de piata: nu cred in protectionism cultural. Trebuie sa produci, nu sa fii protejat”.

Istoricul Adrian Cioroianu a demitizat pasiunea francofona a romanilor care, de-a lungul istoriei, au luat Franta drept exemplu chiar si atunci cand nu trebuia.

Oratorii nostri

„S-au confruntat doua puncte de vedere diferite”, a concluzionat Basarab Nicolescu.

„O viziune oarecum pesimista si chiar fatalista, sustinuta de oratorii veniti din Romania, punand accentul pe constrangerile inevitabile ale pietei asupra culturii, si o viziune optimista, sustinuta in mod paradoxal de oratorii francezi (poetul Michel Deguy, Philippe de Saint Robert, membru al Inaltului Consiliu al Francofoniei), punand accentul pe necesitatea celui de-al treilea in contradictia cultura/piata si pe noua putere pe care o are acum Romania ca membru plin al UE.”

Seara culturala romaneasca a adunat la Salonul de carte de la Porte de Versailles un public numeros: romani stabiliti de zeci de ani in Franta, dar si personalitati precum regizorul Andrei Serban sau Alde Lupasco, fiica filosofului Stefan Lupascu.

Orientare cu harta in mana

Trebuie sa ai ochi buni ca sa descifrezi pe harta si sa recunosti pe teren parcelele arondate sutelor de edituri din Franta si de peste tot din lume. Trebuie sa ai ceva bani de buzunar ca sa-ti permiti vreo noutate sau macar carti ravnite la aparitie, vanate acum in „livre de poche”.

Spre exemplu, o biografie de succes a lui Jacques Chirac, aparuta in acest an francez electoral (Pierre Pean -  „L’Inconnu de l’Elysee”, Editura Fayard), costa 23 de euro.

Un roman esential, purtator de dezbateri literare, care a ratat, in 2005, Premiul Goncourt este semnificativ mai ieftin in editia de buzunar: Michel Houellebecq si a sa „La Possibilite d’une ile” costa sapte euro si cincizeci de centime.

Onor

India, invitata special

> La 60 de ani de la independenta Indiei, 30 de autori indieni au fost invitati de onoare ai salonului.

> „Daca aveti o biblioteca si o gradina aveti tot ce va trebuie” -  citatul din Cicero a fost pus in practica prin crearea unei terase-gradina in care publicul putea afla totul despre gradini prin intermediul cartilor si al  autorilor lor.

> La standul Romaniei au fost prezenti poeta Magda Carneci, traducatoarea Irina Mavrodin, criticul Nicolae Manolescu, istoricii Andrei Pippidi si Adrian Cioroianu, scriitoarea Gabriela Adamesteanu, academicianul Basarab Nicolescu.