Vladimir Putin privește Georgia ca pe o posibilă viitoare țintă a aspirațiilor sale imperialiste, în condițiile expansiunea spre vest s-a blocat în Ucraina. În acest context, noul proiect de lege privind agenții străini propus spre adoptare în Parlamentul de la Tbilisi nu poate decât să-l mulțumească. O lege similară, adoptată în Rusia, a dus la represalii împotriva societății civile și a presei independente.
„Influențat și inspirat” de Vladimir Putin, guvernul din Georgia promovează un proiect de lege care va avea consecințe asupra libertăților civile din această țară. Legea care privește „agenții străini” elaborată după un model rusesc, din 2012. Reglementarea impune ca orice persoană ce primește „sprijin” din afara Georgiei sau se află sub „influență” din exterior să se înregistreze și să se declare ca „agent străin”. Legea ar impune organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și mass-mediei independente, care au primit mai mult de 20 % din finanțare din străinătate, să se declare ca agenți străini.
Partidele de opoziție au descris noul proiect de lege drept o reglementare de inspirație rusească menită să denigreze și să reprime societatea civilă din Georgia, dar și presa independentă. Politicienii de opoziție, indignați, se tem că noul proiect va pune capăt procesului de integrare europeană, iar acest lucru va readuce Georgia în sfera de influență a Rusiei.
Peste 80 % din populația Georgiei susține perspectiva europeană a țării, lucru care este consacrat în constituție. În acest context, mii de oameni au ieșit la proteste pe străzile din Tbilisi, capitala Georgiei, acuzând o tentativă de restrângere a drepturilor civile și de instaurare a unei dictaturi. Protestatarii, care fluturau drapele ale UE și scandau lozinci împotriva guvernului pro-rus, au fost întâmpinați cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, de forțele de ordine. Poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea furioasă.
Sursa: Captura video
O lege contestată de societatea civilă
Natia Seskuria, fondator și director al Institutului Regional pentru Studii de Securitate (RISS), cu sediul în Georgia, consideră că o astfel de lege va crea o prăpastie între Georgia și Occident. Este exact ceea ce-și doresc guvernanții pro-ruși de la Tbilisi, dar și Vladimir Putin.
„Esența legii este problematică și nu este potrivită pentru Georgia, dacă Georgia dorește cu adevărat să fie o democrație bine stabilită și să facă parte din spațiul euro-atlantic. Iar momentul nu putea fi mai prost ales, pentru că Georgia încă mai are o șansă de a obține statutul de candidat la UE și vedem că liderii și ambasadorii europeni au cu toții acest mesaj: că acest lucru va fi extrem de dăunător pentru Georgia în drumul său spre integrarea europeană”, a declarat Natia Seskuria.
Ea a sugerat că îndepărtarea de Occident este exact traiectoria pe care Vladimir Putin o dorește pentru țările din regiune.
„Orice lucru care plasează Georgia într-o poziție nefavorabilă în ceea ce privește integrarea europeană și euro-atlantică îl va mulțumi pe Putin. Este o perioadă foarte dificilă pentru el, deoarece își pierde credibilitatea, în special în regiune. Vedem că Rusia se confruntă cu o mulțime de probleme în Ucraina, iar Rusia nu s-a comportat cu adevărat așa cum ar fi vrut să se comporte în această țară”, a mai afirmat Natia Seskuria.
Putin își întărește influența în Caucaz
Totodată, a spus ea, ceea ce se întâmplă în Georgia ridică suspiciuni și în rândul altor state foste sovietice, aliate, tradițional, ale Moscovei.
„În acest sens, având în vedere acest context, vedem că interesul lui Putin este de a menține și de a ține cât mai multe țări vecine departe de structura europeană și euro-atlantică, iar orice lucru care servește acestui scop este, desigur, o veste bună pentru Putin”, a mai spus ea.
O lege care îndepărtează Georgie de Europa și de NATO
Pentru mulți comentatori introducerea acestei legi este o mutare ciudată, având în vedere că Georgia și-a prezentat oficial cererea de aderare la UE, la scurtă vreme după declanșarea războiului din Ucraina. De asemenea, țara așteaptă aderarea la NATO, lucru pe care alianța occidentală i l-a promis în 2008 și care, se crede, a declanșat invazia ulterioară a Rusiei în Georgia.
La jumătatea anului 2022, a avut loc o schimbare de poziție la președintele partidului Dream, aflat la guvernare, Irakli Kobakhidze. Acesta a lansat o serie de acuzații și critici la adresa UE și a SUA, iar în august a afirmat, pe linia de propaganda a Kremlinului, că aliații strategici ai Georgiei, țările membre NATO, încercau să o forțeze să intre în război cu Rusia.
La momentul respectiv, 48 de membri ai parlamentului georgian au condamnat acuzațiile și au îndemnat partidul Dream să înceteze „campania de calomnie și dezinformare împotriva partenerilor strategici ai Georgiei - SUA și UE”.
Schimbare de direcție în declarațiile oficialilor georgieni
La Berlin, pe 7 martie, premierul georgian Irakli Garibashvili a făcut o serie de declarații care confirmă o schimbare de direcție pentru Georgia. El a afirmat că mulți dintre acești așa-numiți „agenți străini” - organizațiile societății civile – „luptă direct împotriva statalității și a intereselor statului”.
„Viitorul țării noastre nu aparține și nu mai aparține agenților străini sau servitorilor unor țări străine. Viitorul țării noastre și al poporului nostru aparține patrioților. Cunoaștem o mulțime de organizații care organizează mitinguri antiguvernamentale cu finanțare străină, o mulțime de evenimente provocatoare care nu servesc intereselor naționale ale țării noastre”, a declarat Irakli Garibashvili
Dacă noua lege propusă de guvern va fi aprobată este de așteptat ca Georgia să se alăture altor state postsovietice nedemocratice și autoritare, precum Belarus, Tadjikistan și Azerbaidjan. Toate aceste țări și-au preluat rețeta de guvernare totalitară din manualul lui Vladimir Putin și au restricționat ONG-urile interzicându-le să funcționeze liber, conform express.co.uk.