Vladimir Voronin, cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova, rămas în politică, nu se poate despreinde de Moscova.

Fostul președinte, fidel Kremlinului

Vladimir Voronin s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova, Dubăsari.

În anul 1961 a absolvit „Tehnicumul Cooperatist” din Chişinău, iar în anul 1971  a absovit „Institutul Unional pentru Industria Alimentară”.

Și-a continuat studiile și, în  anul 1983, a terminat „Academia de Ştiinţe Sociale” de pe lîngă CC al PCUS, iar în anul 1991 a fost licențiat de „Academia Ministerului Afacerilor Interne” al URSS.

De specialitate este inginer-economist, politolog şi jurist, Voronin are și gradul militar de general-maior.

A activat în organele administrative de stat din URSS, făcând parte din comitetele executive din raionale Dubăsari și Ungheni.

Vladimir Voronin este un partizan al ideologiei comuniste.

În anul 1994, Voronin a fost ales prim-secretar al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist al Republicii Moldova (PCRM), iar în 1996 a candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dar a pierdut în fața lui Petru Lucinschi.

Un nou pas în cariera politică a fost momentul în care a fost ales membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, între anii 1998- 2001.

Și-a continuat cariera politică din postura de deputat, ales în februarie 2001 în Parlamentul Republicii Moldova, în legislatura a XV-a.

În 4 aprilie 2001 a fost ales Președinte al Republicii Moldova. Vladimir Voronin a fost, apoi, reales în funcție în anul 2005, cu 75 de voturi ale deputaților.

Scopul esențial declarat al fostului președinte a fost aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a dus o politică așa-zis pro-europenă.

Voronin a compromis relațiile Republicii Moldova cu majoritatea țărilor UE, dar și cu Rusia

În realitate, prin măsurile pe care le-a promovat, Voronin a compromis relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu România ca țară membră a UE, dar și cu Rusia.

În prezent este deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Comuniștilor.

În anul 2024, Vladimir Voronin a propus un proiect de lege, „privind statutul de neutralitate permanentă”. Acesta se află în stadiul de examinare.

În actuala campanie electorală pentru prezidențiale, Curtea Constituțională a Republicii Moldova i-a respins, pe 17 septembrie, sesizarea referitoare la data organizării alegerilor.

Vladimir Voronin refuză să vorbească în limba română în plenul Parlamentului. El a declarat că o să vorbească doar în limba rusă, nemulțumit de Legea care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, care a intrat în vigoare pe 24 martie 2023.