Deși recenta învestire a președintelui Vladimir Putin nu a fost urmată de o remaniere majoră la Kremlin, au existat, totuși, câteva schimbări importante de personal. Nikolai Patrushev a fost mutat de la șefia Consiliului de Securitate la rolul mult mai restrâns de consilier prezidențial. Iar asta arată ca o retrogradare pentru un om considerat cândva cel mai puternic oficial de securitate din Rusia.
În cadrul sistemului politic rus, diferiți oameni din anturajul lui Putin și din Kremlin, în general, joacă roluri diferite. Unii sunt tehnocrați cu cunoștințe vaste în diverse domenii. Experiența lui Belousov ca manager economic recomandă pentru a supraveghea uriașele cheltuieli militare ale Rusiei, care se ridică oficial la 6,7% din PIB.
Alții, precum Shoigu, se bazează pe loialitatea lor absolută față de Putin. Ca influență politică, nu ar fi putut fi eliminat ușor, așa că a fost mutat într-un alt rol important.
O doctrină adoptată de câțiva ani
Alții sunt ideologi care au o viziune coerentă asupra lumii, care servește atât ca model pentru propagandă, cât și ca bază pentru gândirea lui Putin. O astfel de persoană este Yuri Kovalchuk, un manager media și prieten de multă vreme al liderului de la Kremlin.
Fost ofițer KGB, Patrushev a fost director al FSB din 1999 până în 2008. Apoi, a ocupat funcția șef al Consiliului de Securitate din 2008 până în 2024.
Înainte de 2014, rarele sale ieșiri în presă erau niște rapoarte birocratice, despre diferitele activități ale Consiliului de Securitate. Retorica sa anti-occidentală fusese destul de moderată și limitată la critica la adresa expansiunii NATO. Cu toate acestea, din 2014, interviurile sale au devenit mai dese, iar tonul lor (precum și conținutul) s-a schimbat dramatic.
Patrushev a început să creioneze o imagine a Occidentului, care ar fi un inamic istoric al Rusiei. Iar scopul este cel de distrugere a țării.
Occidentul, vinovat pentru toate relele
El a acuzat Occidentul că stă în spatele tuturor relelor, de la terorismul global, la așa-numitele revoluții din țările vecine cu Rusia. Odată cu trecerea anilor, el a mers din ce în ce mai mult spre zona conspirației. Și a acuzat SUA că au orchestrat pandemia de coronavirus.
Schimbarea retoricii lui Patrushev reflectă fidel situația Rusiei după 2014. Este puțin probabil ca opiniile sale conspirative să se dezvolte brusc. Mai degrabă, el s-a orientat și a simțit că o oportun să le propage public. Înainte de noua etapă, la Kremlin era prezent naționalismul imperial cu o tentă paranoică, de conspirație, dar nu dominant. „Febra” nu îl cuprinsese pe deplin pe Putin,
În cadrul sistemului politic, Consiliul de Securitate al lui Patrushev a fost o instituție importantă, dar nu vitală. După 2014, însă, naționalismul conspirativ a ocupat centrul atenției, iar Consiliul de Securitate și-a schimbat poziția, pentru a deveni cea mai influentă instituție politică din Rusia. Președintele însuși a început să exprime opinii similare cu ale lui Patrushev.
În acest context, retrogradarea lui Patrushev înseamnă că „stilul paranoic” al politicii ruse cedează în cele din urmă și lasă loc la ceva nou?
În anii de dinainte și de după invazia Ucrainei, Putin a asimilat pe deplin gândirea lui Patrushev în propria sa retorică. Discursurile sale recente despre „rusofobia veche de secole a elitelor occidentale” se confundă cu afirmațiil din interviurile lui Patrushev. Nu mai era nevoie de el, ca ideolog-șef, dacă însuși dictatorul își asumă asta.
Putin s-a jucat și se joacă la butoanele puterii
În cei 24 de ani la putere, Putin a îndeplinit multe funcții. El a acționat ca un arbitru în conflictele intra-elite, a creat o piramidă gigantică de patronaj și recompense materiale și a folosit cascadorii de PR pentru a consolida legitimitatea regimului. A interacționat cu nenumărați șefi de stat și a comandat trupele ruse în războaie din Africa și Orientul Mijlociu până în Europa și Caucaz.
Acum, totuși, toate aceste activități sunt subordonate ideologiei atotcuprinzătoare a lui Putin. Care se axează pe un simț al misiunii istorice a Rusiei și o imagine a Occidentului ca dușman etern al țării sale. Această viziune modelează întreaga gândire.
Putin preferă în mod clar să-i țină aproape pe Patrushev și alți conspiraționiști, precum Kovalciuk. Are nevoie de ei să reitereze și să confirme ceea ce el crede deja. Cu toate acestea, nu mai are nevoie de o instituție specială – Consiliul de Securitate – care să articuleze o viziune ideologică a intereselor naționale ale Rusiei în momentul în care și-a asumat această funcție.
Cu Șoigu la cârmă, Consiliul de Securitate va deveni probabil o altă instituție tehnică, similară guvernului rus – întâlnindu-se regulat și stând cu ochii pe fiecare aspect al efortului de război al Rusiei împreună cu Statul Major al lui Gerasimov și ministerul apărării al lui Belousov.
sursa: themoscowtimes.com