Centrul din Zaporijie este plin de răniți care au reușit cu greu să scape de bombardamentele din Mariupol. Printre ei și mulți copii care și-au văzut frații, părinții sau bunici uciși de armata rusă. Orașul pe care îl numeau până nu demult „acasă“, este complet distrus.

Orașul Zaporijie, unde se refugiază civilii care au reușit să scape din infernul de la Mariupol, este martorul unor tragedii fără margini. La spital au ajuns, în ultimele trei săptămâni, cel puțin șase copii în stare gravă. Imaginile din unitatea medicală sunt șocante. Ferestrele au fosta coperite cu bandă adezivă și baricadate cu saci de nisip pentru a împiedica ricoșarea de cioburi către medici, infirmiere și pacienți în cazul unor explozii, scrie Folha Online.

„Nu ar trebui să-mi îngrop fetele frumoase“

La spital s-a trezit și Diana Feidulina, în vârstă de 13 ani. Fata a încercat încet-încet să-și amintească ce i s-a întâmplat ei, surorii și nepoatei ei. Tânăra a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru a i se extrage un fragment de bombă blocat chiar deasupra frunții.

În 12 martie, fata a decis să se bucure de o dimineața caldă alături de sora ei, Natașa, în vârstă de 26 de ani, și de nepoata ei Dominica, de doar 4 ani. Au stat afară cinci minute, până când o bombă a explodat chiar lângă ele. Diana a suferit răni la cap, brațe și la piciorul drept din cauza schijelor de oțel încins - o bucată de metal a rămas înfiptă în craniu ei. Sora și nepoata eu au murit pe loc.

Într-un colț întunecat al subsolului transformat în sală de așteptare, Volodimir, tatăl Dianei, plânge și se întreabă cum de s-a putut întâmpla ceva atât de rău familiei.

„M-am uitat la pământ și acolo era nepoata mea cu o rană la cap. A rămas acolo, fără să respire, lângă fiica mea, cu picioarele fracturate și oasele expuse. Doamne, de ce mi-ai adus toate astea? Nu ar trebui să-mi îngrop fetele frumoase, nu am reușit să le protejez ", spune el.

Într-un alt pat de spital, micuțul Artem, în vârstă de 2 ani, urmărește un videoclip pentru copii pe telefonul mobil al unei infirmiere. Cu un bandaj pe partea stângă a capului și o rană mare pe burtă, el se recuperează după o explozie care i-a rănit grav și pe părinții și bunicii săi, în timp ce familia încerca să fugă din Mariupol.

În apropiere, Valentina Fescenko așteaptă cu nerăbdare vești despre nepoata ei. Mașa, în vârstă de 15 ani, a avut piciorul drept rupt de  explozia unui proiectil rusesc marțea trecută, iar acesta a trebuit să fie amputat.

Oraș complet distrus

Vadim Denisenko, consilier al Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, a declarat că aproape nicio clădire din Mariupol nu a fost cruțată de atacurile rusești.

„Nu există electricitate, nu există apă potabilă, locuitorii chiar nu au ce să mănânce și niciun serviciu nu funcționează – nici măcar morții nu sunt luați de pe străzi".

Potrivit ministerului, doar 10% dintre locuitori au reușit să fugă pe cont propriu din oraș. „Cei care sunt aici sunt norocoșii. Pe drum sunt sute de mașini distruse, făcute bucăți, cu cadavre aruncate pe străzi și pe drum", spune Katia, care tocmai a sosit de la Mariupol. Ea și familia ei s-au îndreptat spre parcarea unui centru comercial de la periferia orașului Zaporijie, unde administrația orașului a înființat un centru de primire pentru persoanele care părăsesc zonele de conflict ocupate de trupele ruse.