SUA şi NATO nu au făcut un pas în spate în criza ucraineană. Alianţa Nord-Atlantică şi-a apărat politica uşilor deschise şi a respins cererea Rusiei de a "nu primi niciodată Ucraina ca membră" în NATO, potrivit Sabah. Răspunsul scris al Statelor Unite nu a fost făcut public şi toată lumea se întreabă ce înseamnă "soluţia diplomatică" şi care va fi reacţia Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că răspunsul nu a luat în calcul principalele temeri de securitate ale Rusiei, dar că dialogul cu SUA va continua. Kremlinul nu consideră a fi ceva rău asemănarea dintre tensiunile dintre Rusia şi Occident şi perioada Războiului Rece. Încă o dată, mingea este în terenul liderului rus, Vladimir Putin.
Va atenua tensiunile, ca în primăvara lui 2021, sau o va amplifica şi mai mult prin separatiştii din Donbas? Sau punând în aplicare pericolul unei "mutări în Cuba şi Venezuela", va prefera o situaţie tensionată pe termen lung, ca în perioada Războiului Rece?
În timp ce schimbul de documente scrise dintre SUA, NATO şi Rusia continuă, ieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a anunţat că Putin a acceptat invitaţia preşedintelui Erdoğan şi că atunci când situaţia pandemică şi programul îi vor permite va veni în Turcia.
Fără îndoială,vizita lui Putin la Ankara va cuprinde o gamă largă de probleme, de la energie la apărare şi Siria, relaţii bilaterale şi regionale.
Dar când îţi aminteşti că în luna februarie Erdoğan va efectua o vizită în Ucraina şi a declarat de câteva ori că intenţionează să-i aducă la aceeaşi masă pe Putin şi Zelenski, îţi vine în minte întrebarea "Oare Turcia intervine în criza existentă?".
Când ar interveni Turcia?
Ştim că pentru Putin, criza din Ucraina este o importantă problemă de negociere cu SUA şi NATO. Din acest motiv, dacă Putin va considera că această tensiune mai trebuie prelungită, ar putea prefera ca discuţiile cu Erdoğan despre criza ucraineană să fie purtate în spatele uşilor închise. Dar întâlnirea cu Zelenski în Turcia, ar putea fi acceptată ţinând cont de evoluţia diplomaţiei promovate de Statele Unite.
Atunci când priveşti din punctul de vedere al gestionării crizei, poziţia lui Putin pare mult mai puternică. Dar nu era posibil ca SUA şi Europa să accepte cererile maximaliste ale Moscovei. De altfel, administraţia Biden este conştientă că această criză testează poziţia de lider global a Statelor Unite.
Chiar dacă din cauza dependenţei de gazul natural rusesc Germania are o poziţie de mijloc, alianţa occidentală nu doreşte să aleagă calea de a calma Rusia. Pe de-o parte, sunt lansate ameninţări cu privire la cele mai grele sancţiuni economice, iar pe de altă parte, continuă ajutorul cu armament acordat Ucrainei. Pe măsură ce trece timpul, consolidarea în interiorul NATO se intensifică. Ucraina este hotărâtă să reziste invaziei. Ţările baltice şi cele din Europa de Est sunt speriate de "ameninţarea rusă". Separatiştii din Donbas trebuie să-şi facă bine calculele cu privire la ceea ce vor obţine prin "invazia minoră" a Rusiei şi la ceea ce vor pierde în final.
Erdoğan îi aminteşte mereu lui Putin că: "Recomand ca Rusia să nu recurgă la agresiune şi să nu invadeze Ucraina. Pentru că un asemenea pas, nu ar fi o acţiune inteligentă nici pentru Rusia, nici pentru regiunea noastră... Se înţelege că este nevoie de un dialog în care Rusia să fie ascultată şi să-i fie eliminate temerile de securitate existente. Trebuie să-i spunem Rusiei din ce motiv unele dintre cerinţele ei sunt inacceptabile şi în acest sens cred că se va stabili un dialog pentru ca partea rusă să înţeleagă mai bine NATO sau să i se ofere informaţii pentru a înţelege."
A rămâne între Occident şi Rusia?
Diplomaţia de lider a lui Erdoğan are drept scop atât eliminarea temerilor de securitate ale Rusiei, cât şi a-i arăta de ce solicitările ei sunt inacceptabile. Erdoğan îşi exprimă dorinţa ca demersurile NATO să aibă succes, iar în cadrul emisiunii postului tv NTV de miercuri seara a ţinut să clarifice poziţia Turciei în această criză: "Turcia va continua să-şi îndeplinească angajamentele ce decurg din statutul de membră a Alianţei Nord-Atlantice, aşa cum a făcut şi până acum".
Sunt unii care consideră că relaţiile bune pe care Turcia, ţară membră NATO, le are cu Rusia şi Ucraina în acelaşi timp reprezintă "un risc major". Părerea mea este este contrară acestei opinii. Eu cred că într-un răstimp nu prea îndepărtat, evoluţia crizei din Ucraina poate ajunge într-un punct împortant datorită eforturilor diplomatice ale Turciei. Este benefic să privim apropiata vizită a lui Erdoğan în Ucraina şi vizita lui Putin la Ankara în acest mod, potrivit Rador.