Acest lucru contrazice teoria că virusul a evoluat prin hazard la un subiect animal, înainte de a trece la ființele umane, și sugerează mai curând că a fost dezvoltat într-un laborator.

Studiul, care nu a fost examinat încă de alți oameni de știință, oferă noi dovezi, chiar dacă deocamdată insuficient concludente, în favoarea teoriei că noul coronavirus nu își are originea într-o piață alimentară, cum s-a afirmat, ci mai degrabă într-un laborator, cel mai probabil cel al Institutului de Virologie din Wuhan, orașul din China unde a apărut epidemia în decembrie 2019.

Șeful echipei de cercetători afirmă că rezultatele studiului reprezintă „o coincidență remarcabilă sau un semn al intervenției umane” în crearea virusului, scrie LifeSiteNews.

Echipa de oameni de știință, condusă de cercetătorul în domeniul vaccinurilor Nikolai Petrovsky, de la Universitatea Flinders, din Australia, a utilizat o versiune a noului coronavirus colectată chiar la începutul epidemiei, și a aplicat modele informatice pentru a i se testa capacitatea de a se lega de anumite enzime ale receptorilor celulari, numite ACE2, capacitate care permite virusului să infecteze celulele umane și animale cu diverse grade de eficiență.

Cercetătorii au testat propensiunea proteinei din vârful virusului SARS-CoV-2, pe care o folosește pentru a penetra în celule, de a se lega cu tipul uman de ACE2 ca și cu numeroase versiuni de ACE2 animale, și au constatat că noul coronavirus se leagă mai puternic de ACE2 uman, și cu grade de eficiență mai mici la ACE2 animale.

Conform autorilor studiului, aceasta înseamnă că virusul care provoacă COVID-19 nu a apărut prin intermediul unui animal, ci s-a specializat în penetrarea celulelor umane, trăind anterior în astfel de celule umane, foarte probabil în laborator.

Cercetătorii scriu că „această descoperire este extrem de surprinzătoare, deoarece, în mod normal, un virus ar trebui să aibă o afinitate mai mare pentru receptori din specia sa gazdă presupusă de origine, de exemplu liliecii, cu o afinitate inițială de legare mai scăzută pentru receptori ai oricărei gazde noi, de exemplu oamenii. Totuși, în acest caz, afinitatea SARS-CoV-2 este mai mare pentru oameni decât pentru speciile gazdă presupuse, liliecii, sau orice alte specii gazdă intermediare.”

În consecință, adaugă cercetătorii australieni, „o posibilitate care nu poate fi exclusă este că SARS-CoV-2 a fost creat printr-un eveniment de recombinare care s-a produs prin inadvertență sau conștient într-un laborator care manipula coronaviruși, noul virus fiind apoi eliberat accidental în rândurile populației umane locale”.

Într-o declarație separată, profesorul Petrovsky a subliniat că rezultatele studiului său reprezintă „fie o remarcabilă coincidență, fie un semn al intervenției umane”, adăugând că „este cu totul plauzibil că virusul a fost creat în unitatea de biosecuritate din Wuhan prin selectarea pe celule umane ACE2, un laborator cunoscut pentru cultivarea coronavirușilor de lilieci exotici în acea perioadă”.

„Dacă este așa, virusul cultivat ar fi putut scăpa din laborator fie prin infectarea accidentală a unui membru al personalului, care a vizitat piața de pește, aflată la câteva străzi distanță, și acolo i-a infectat pe alții, fie prin depozitarea inadecvată a reziduurilor laboratorului au fost infectați oameni în afara unității direct sau via un vector susceptibil, precum o pisică vagaboandă, care a frecventat apoi piața și a antrenat o transmisie la om”.