În timpul pandemiei de coronavirus care a cuprins o mare parte dintre statele lumii, violența domestică în rândul femeilor devine un fenomen care este luat cât se poate de în serios de autorități. S-a ajuns până acolo încât femeile folosesc cuvinte-cod la farmacii pentru a fi ajutate să scape de violenţa bărbaţilor.

În contextul izolării, foarte multe victime s-au trezit închise în case alături de partenerii lor abuzivi. Unora fie le este frică să spună, fie nu au posibilitatea să o facă din diverse motive, notează CNN.

Nici femeile de la noi nu sunt scutite de abuzuri din partea partenerilor de viaţă, mai ales acum pe timp de pandemie.

“Astfel abuzatorul se asigură că femeia este forțată să aleagă între a rămâne în relația abuzivă cu el sau să facă față unei sărăcii extreme. Este considerat abuz financiar: interdicția de a avea un venit independent; interdicția de a cumpăra lucruri personale (de exemplu tampoane sanitare); controlul excesiv asupra finanțelor familiei prin cerința de a justifica toate cheltuielile; interdicția/confiscarea cardurilor bancare; a nu da bani în casă pentru mâncare sau pentru plata facturilor de întreținere; găsirea de diverse motive pentru a-și justifica abuzul”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ce riscuri presupune violența domestică în perioada izolării la domiciliu (Covid-19)?

În această perioadă, centrele de criză, adăposturile, serviciile de asistență juridică și de protecție sunt mai reduse, diminuându-se astfel și mai mult accesul la, și așa insuficientele, surse de ajutor la care ar fi putut apela persoanele abuzate. Rămân în picioare serviciile de asistență telefonică, cel puțin teoretic, deoarece victima va evita să sune în prezența agresorului.

Riscurile principale identificate de psihologul Laura Maria Cojocaru în perioada izolării la domiciliu pot fi:

1. Victima este non-stop în prezența agresorului, fapt care face ca agresiunea să crească atât cantitativ cât și ”calitativ”.

2. Riscul ca abuzul să devieze către lucruri grave (afectarea gravă a sănătății victimei sau chiar moartea) crește considerabil.

3. Se accentuează deteriorarea stărilor psiho-emoționale ale victimei.

4. Creșterea riscului ca agresiunea să se răsfrânge și asupra copilului/copiilor sau să se diversifice dacă este deja prezentă.