La câţiva kilometri de Alba Iulia, cultura viţei de vie are atestări milenare, iar amestecul de populaţii, români, maghiari sau saşi, a făcut ca producţia de vin să se facă după reţete şi tehnici specifice.
Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum şi obiectele specifice viticulturii şi vinificaţiei sunt dovezi ale tradiţiei îndelungate din această zonă.
Vinurile Jidvei
Vinurile de Jidvei îşi au originea în Podgoria Târnave, întinsă de-a lungul celor două Târnave, pe Târnava Mică, de la Zagăr la Crăciunelu de Jos şi pe Târnava Mare, de la Sighişoara, la Crăciunelu de Jos.
Istoria podgoriei arată că înfiinţarea acesteia se datorează colonizării masive, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu saşi de pe Valea Mossel şi Rhin, care întemeiază Seiden, vechea denumire a Jidveiului.
Prima unitate agricolă de mari proporţii cu profil viticol a fost înfiinţată în 1949, ajungând în prezent să dispună de o suprafaţă cultivată de aproximativ 2.000 de hectare.
Privatizare în 1999
În 1999, compania trece din adminstrarea de stat, în cea privată, fiind deţinută în prezent de Claudiu Necşulescu, care deţine 3,53% din acţiuni, şi de compania Textil Promotion, cu o pondere a acţiunilor de 96,47%.
După privatizare, suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost dublată, de la 1.000 la 2.000 de hectare. Şampanizarea vinurilor se făcea în Castel
Vinurile Jidvei au ca simbol castelul de la Cetatea de Baltă, simbol luând forma siglei prezente pe etichetele şi pe dopurile Jidvei.
Castelul, folosit drept simbol de Jidvei, a fost construit în secolul al XVII-lea de către principele Transilvaniei, Bethlen Gabor, a trecut în secolul al XVIII-lea în proprietatea familiei Haller, şi a intrat, după Al Doilea Război Mondial în patrimoniul IAS Jidvei, fiind folosit ca magazie de cereale şi secţie de şampanizare.
Cumpărat de reprezentanţii companiei Jidvei de la familia Haller, în 2003, castelul a fost restaurat şi transformat în pensiune turistică.
Vinuri de milioane... de euro
Cele peste 30 de feluri de vin, produse şi comercializate de Jidvei, au adus anul trecut o cifră de afaceri pentru companie de 30 de milioane de euro, cu 33% mai mare decât în 2007.
Cele mai mari vânzări, de peste 37 de milioane de lei, le-a adus gama vinurilor premium demiseci, Dry Muscat, Pinot Gris, Gewurztraminer, gamă lansată în vara lui 2008.
Export în Japonia şi SUA
În ceea ce priveşte exporturile, 3% din producţia de vin a Jidvei, merge în ţări precum Japonia, SUA, Marea Britanie, Franţa sau Elvetia.
Mărcile produse şi comercializate de Jidvei sunt:
•Vinuri de masă: Perla, Crăiţa, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling, Traminer Roz.
•Premiat: Dry Riesling, Sauvignon Blanc, Riesling, Muscat Ottonel
•Premium Demiseci: Dry Muscat, Gewurztraminer,Pinot Gris
•Premium Seci: Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay,Dry Riesling
•Tezaur: Muscat Ottonel, cu Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, cu Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Sauvignon Blanc,Gewurztraminer, Chardonnay
•Castel: Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Gewurztraminer, Muscat Ottonel.
•Spumante: Extra Dry, Extra Brut, Romantine, Mărgăritar •Vinars.
Medalii de aur Medaliile obţinute în urma participării, de-a lungul timpului, la diferite concursuri internaţionale au probat calitatea acestor vinuri româneşti.
Printre medaliile de aur obţinute de vinurile Jidvei se numără cele obţinute în:
- Iugoslavia, 1957 – Traminer
- Ungaria, 1958 – Fetească Regală
- Iugoslavia, 1959- Sauvignon
- Franţa, 1963-Furmit Sec
- Rusia, 1965- Feteasca Albă
- Bulgaria, 1966- Muscal Ottonel
- România 1996- Pinot Gris
- România 2008- Sauvignon Blanc