Mulţi români care îşi construiesc case reclamă faptul că au probleme din cauza infiltraţiilor şi a igrasiei, la scurt timp de la finalizarea lucrărilor.
Oficiile pentru protecţia consumatorilor primesc din ce în ce mai multe reclamaţii de la români nemulţumiţi de lucrările de proastă calitate pe care le fac firmele de construcţii. Deşi plătesc zeci şi sute de mii de euro pentru a-şi construi casele, muncitorii le fac lucrările de mântuială, iar casele au probleme grave. Multe reclamanţii vin de la persoane care nu încheie niciun contract pentru lucrări, situaţie în care firmele nu pot fi trase la răspundere. Şi atunci când constructorii sunt amendaţi, cei păgubiţi au puţine şanse să fie despăgubiţi în vreun fel. Despăgubiri primite târziu
D.M. este unul dintre piteştenii care au rămas cu buza umflată, deşi a plătit peste 150.000 de lei unei firme de construcţii din Iaşi, pentru lucrările la o casă. Nici nu fuseseră bine finalizate lucrările, că pereţii şi plafonul aveau infiltraţii şi igrasie. Muncitorii firmei din Iaşi s-au făcut nevăzuţi, imediat după ce proprietarul a sesizat Oficiul Judeţean de Protecţia Consumatorilor. Inspectorii argeşeni au făcut o adresă către OPC Iaşi, firma fiind amendată, de două ori, cu câte 30.000 de lei, ultima oară pe 21 ianuarie. „În foarte multe dintre situaţii, noi hotărâm închiderea firmei, lucru care nu este tocmai convenabil pentru păgubiţi. În acest caz, petentul va ajunge în instanţă, iar pentru a beneficia de despăgubire trebuie să aştepte chiar şi câţiva ani“, ne-a declarat Cristian Libertatu, şeful OPC Argeş.
Libertatu mai spune că, în ultimele luni, primeşte multe reclamaţii şi de la argeşenii care au apelat la firme de construcţii fără a încheia un contract cu ele. În cazul înţelegerilor „la negru“, clientul are avantajul că nu mai plăteşte TVA-ul aferent preţului lucrărilor. „În acest caz nu putem interveni, fiind vorba de cuvântul păgubitului împotriva celui al reprezentanţilor firmei. Pentru a avea garanţia unor lucrări de calitate, clientul trebuie neapărat să încheie contract, iar la sfârşitul lucrărilor, să verifice starea construcţiei, înainte de a semna procesul- verbal de recepţie“, recomandă Cristian Libertatu.
Garanţie de 50 de ani pentru structură În 2009, pe adresa OPC Argeş au venit şapte reclamaţii care vizau firme care nu voiau să repare clădiri în garanţie. „S-a întâmplat ca, la semnarea procesului- verbal, clădirea să arate bine, dar la numai câteva săptămâni să apară probleme la finisaje sau chiar la structură. Prin lege, firmele sunt obligate să ofere garanţie de minimum 50 de ani pentru structură şi de cel puţin 2 ani pentru finisaje“, ne-a mai declarat Libertatu.
ŞANSĂ PENTRU PĂGUBIŢI
O factură ar putea fi salvatoare
Avocaţii le recomandă celor care plănuiesc să-şi constuiască o casă să încheie un contract de antrepriză. „În situaţiile în care acesta există, antreprenorul şi arhitectul răspund atunci când clădirea «se dărâmă în tot ori în parte sau ameninţă cu dărâmarea, din cauza unui viciu de construcţie sau a pământului» într-un termen de 10 ani de la terminarea clădirii. Termenul pentru descoperirea viciilor ascunse (infiltraţii, igrasie) este de trei ani conform prevederilor articolului 11 aliniatul 2 din Decretul 167/1958“, spune avocatul Adrian Ioniţă, reprezentant al „Constantinovici, Mc Cann & Asociaţii“. Specialistul spune că atunci când reclamanţii nu au contract cu firmele de construcţii nu se poate face nimic, nici măcar proba cu martori nefiind acceptată în instanţă. „În eventualitatea intentării unei acţiuni de către client, acesta ar putea face dovada raporturilor existente între părţi prin prezentarea oricărui fel de înscris. De exemplu, o factură emisă de societatea de construcţii, în care sunt prezente datele societăţii respective, serviciile prestate şi valorile aferente respectivelor servicii, poate fi prezentată ca probă în proces“, mai spune Adrian Ioniţă. (Mirabela Anghel)