Editura Evenimentul si Capital

Secrete vechi de 112 ani în România. Fascinantele taine din „Vila neodihnei”. Lectură de neuitat

Autor: | | 0 Comentarii | 3499 Vizualizari

Cunoscută sub denumirile „Vila neodihnei” sau „Vila cu clopoței”, splendida casă a doctorului Nicolae Minovici a fost ridicată în 1906, după planurile arhitectului Cristofi Cerchez. Considerată una dintre cele mai frumoase construcții ale Bucureștiului acelei epoci, vila-muzeu veghea, cu foișorul ei cochet, câmpurile satului Băneasa, departe de tumultul unei capitale care avea să înghită, după nici un secol, pacea încremenită a refugiului Minovicilor.

La început a fost liniște, o liniște care-ți țiuia părelnic în urechi, tulburată din când în când, după toanele vântului, de clipocitul metalic al clopoțeilor agățați pe la grinzi. „În reprezentarea lor, clopoțeii erau meniți să alunge duhurile rele din jurul casei”, ne elucidează Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București. Așa a prins contur legenda „Vilei cu clopoței”, ridicată în colbul din periferia Bucureștiului în urmă cu mai bine de un secol. Avid după această liniște, esențială activității sale știin țifice, stăpânul casei, Nicolae Minovici, se retrăgea aici ori de câte ori se apleca asupra proiectelor sale. Și cum doctorul muncea pe brânci, ușorușor legenda „vilei cu clopoței” a pălit în favoarea altei znoave, evidențiate chiar de gazdă. „Doctorul Nicolae Minovici și-a botezat casa „Vila neodihnei”, pentru că aici se retrăgea să lucreze. Nu locuia în acest loc, de fapt n-a stat niciodată în vilă. Reședința sa se afla la Societatea „Salvarea” aflată în zona actualului Parc Izvor, Societate pe care a condus-o de la înființarea ei, în anul 1906, până în ultimul an al vieții sale, 1941”, explică istoricul Adrian Majuru.

Loc de muncă și muzeu

Mai mult, Majuru a povestit și cum a ajuns ca această vilă elegantă să îndeplinească și rolul de muzeu: „Vila neodihnei” a fost proiectată pentru a avea un rol de reprezentare.

La începutul secolului al XXlea, Mina și Nicolae Minovici se aflau în relații de colaborare instituțională, dar și personală, cu lumea medicală europeană, iar vizitele erau constante. Pentru a completa o imagine despre România, o țară care se moderniza cu pași repezi după 1860, dar care reprezenta încă un spațiu exotic și puțin cunoscut pentru mulți dintre partenerii culturali și științifici din Europa, Nicolae Minovici s-a hotărât să se dedice unui proiect care să arate în mic, în detaliu, autenticitatea țării sale. Și acest proiect a fost muzeul de artă națională găzduit întruna dintre primele clădiri ridicate în București, în stil neoromânesc, de către arhitectul Cristofi Cerchez. După 1906, toți colaboratorii externi ai lumii medicale românești au fost aduși în vizită la „Vila neodihnei” pentru a cunoaște o parte din cultura României”

Olguta Vasilescu tuna si fulgera! Remarca PERSONALA, la adresa presedintelui Iohannis

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI