La început a fost liniște, o liniște care-ți țiuia părelnic în urechi, tulburată din când în când, după toanele vântului, de clipocitul metalic al clopoțeilor agățați pe la grinzi. „În reprezentarea lor, clopoțeii erau meniți să alunge duhurile rele din jurul casei”, ne elucidează Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București. Așa a prins contur legenda „Vilei cu clopoței”, ridicată în colbul din periferia Bucureștiului în urmă cu mai bine de un secol. Avid după această liniște, esențială activității sale știin țifice, stăpânul casei, Nicolae Minovici, se retrăgea aici ori de câte ori se apleca asupra proiectelor sale. Și cum doctorul muncea pe brânci, ușorușor legenda „vilei cu clopoței” a pălit în favoarea altei znoave, evidențiate chiar de gazdă. „Doctorul Nicolae Minovici și-a botezat casa „Vila neodihnei”, pentru că aici se retrăgea să lucreze. Nu locuia în acest loc, de fapt n-a stat niciodată în vilă. Reședința sa se afla la Societatea „Salvarea” aflată în zona actualului Parc Izvor, Societate pe care a condus-o de la înființarea ei, în anul 1906, până în ultimul an al vieții sale, 1941”, explică istoricul Adrian Majuru.

 

Loc de muncă și muzeu

Mai mult, Majuru a povestit și cum a ajuns ca această vilă elegantă să îndeplinească și rolul de muzeu: „Vila neodihnei” a fost proiectată pentru a avea un rol de reprezentare.

La începutul secolului al XXlea, Mina și Nicolae Minovici se aflau în relații de colaborare instituțională, dar și personală, cu lumea medicală europeană, iar vizitele erau constante. Pentru a completa o imagine despre România, o țară care se moderniza cu pași repezi după 1860, dar care reprezenta încă un spațiu exotic și puțin cunoscut pentru mulți dintre partenerii culturali și științifici din Europa, Nicolae Minovici s-a hotărât să se dedice unui proiect care să arate în mic, în detaliu, autenticitatea țării sale. Și acest proiect a fost muzeul de artă națională găzduit întruna dintre primele clădiri ridicate în București, în stil neoromânesc, de către arhitectul Cristofi Cerchez. După 1906, toți colaboratorii externi ai lumii medicale românești au fost aduși în vizită la „Vila neodihnei” pentru a cunoaște o parte din cultura României”

Figuri emblematice ale României

Nicolae si fratele său, Mina Minovici, au fost vârfurile primei generații de medici legiști români. Au fost ctitori și directori ai Institutului Național de Medicină Legală, cel dintâi institut de profil proiectat (1892) la standardele cunoscute astăzi în întreaga lume. Nicolae Minovici a înființat și prima instituție de medicină de urgență din România – „Societatea Salvarea”, în 1906, precum și primul spital de urgență, în 1934. De asemenea, a creat și Școala Samariteană, pentru fetele care ajungeau să se prostitueze și trebuiau reintegrate în societate.

 

Din 23 octombrie, puteți vizita „Vila neodihnei”

Dacă, în cursul anului 2017, a fost deschisă o parte din expoziția permanentă a muzeului, în anul 2018, începând cu 23 octombrie, vizitatorii vor avea bucuria de a vedea restaurată întreaga „Vilă cu Clopoței”. Salonul și camera miresei de la etaj, precum și odaia săsească și românească de la parter au fost refăcute conform fotografiilor pe care Nicolae Minovici le-a comandat în 1935. Cele mai multe obiecte de patrimoniu au fost restaurate pentru a fi expuse publicului exact în același proiect expozițional gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani.

 

Lansare de carte

Evenimentul din 23 octombrie va include și lansarea volumului „Minovici – O Sută de Ani de Pionierat (1850-1950)”, volum colectiv, Editor – Adrian Majuru, Colaborator – Dr. Octavian Buda, Editura Muzeului Municipiului București 2017, precum și deschiderea expoziției tematice „Cercetarea antropologică cu instrumentele artei”, realizată în parteneriat cu Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”. Va fi lansat și un album filatelic: „Nicolae Minovici, pionier al medicinei sociale – 150 de ani de la naștere”, un produs unic dedicat lui Nicolae Minovici și familiei sale

 

Te-ar putea interesa și: