Omul forte de la Budapesta a obținut 48 % din voturi, potrivit exit-poll-urilor, pregătindu-se pentru al treilea mandat de premier al guvernului ungar.

Victoria lui Viktor Orban în alegerile din Ungaria era o certitudine, singura nescunoscută fiind doar dimeniunea noii majorități de care partidul său, Fidesz, va beneficia în noul legislativ de la Budapesta. Al treilea succes al Fidesz, partid care a mai condus Ungaria în perioada 1998- 2002, vine după cei patru ani de guvernare Orban care au polarizat societatea ungară. Cu ajutorul unei majorităţi parlamentare de două treimi, el a schimbat profund Ungaria, adoptând peste 850 de legi fără dezbatere și acaparând toate instituțiile de autoritate ale statului, criticii săi, inclusiv Occidentul, acuzându- l că a slăbit valorile democratice.

Alianța social-liberală, coaliția principală de opoziție, s-a clasat pe locul doi, cu 27% din voturi, în timp ce formațiunea extremistă Jobbik a obținut 18 procente din sufragii, potrivit sondajelor efectuate la ieșirea de la urne. Sistemul electoral din Ungaria, care a fost aplicat pentru prima dată la scrutinul legislativ de ieri, a fost modificat însă de formațiunea guvernamentală, pe fondul reformelor controversate, și pare să fi fost croit tocmai pentru a facilita victoria acesteia, comentează AFP.

Economia, asul lui Orban

Principalele prevederi ale reformei electorale au constat în reducerea aproape la jumătate a numărului de deputați - de la 386 la 199 - redesenarea circumscripţiilor, suprimarea celui de-al doilea tur de scrutin, declararea victoriei doar cu majoritate relativă şi accesul la vot al etnicilor maghiari din țări ca România sau Slovacia, majoritatea considerați pro-Fidesz. O serie de studii au indicat că aplicarea acestui sistem va face ca alianţa de stânga să piardă alegerile, chiar dacă va obţine acelaşi număr de voturi cu Fidesz. Pentru a-şi asigura victoria, alianţa ar fi trebuit să obţină cu 6% mai multe voturi.

În contextul controverselor create, Orban a mizat pe starea economiei pentru a-și menține susținerea populară. Preluând conducerea țării în 2010, când Ungaria era pe marginea prăpastiei fiscale, el a adoptat primele măsuri, chiar dacă în defavoarea companiilor străine, pentru a redresa economia. De altfel, discursul său electoral a fost centrat pe comparația cu situația economică precară a țării în timpul precedentei administrații socialiste (2002-2009). O serie de măsuri populiste l-au ajutat însă să își stabilizeze popularitatea într-o vreme când criticile curgeau din toate părțile, precum reducerea prețului la gaze și electricitate pentru populație cu 20%. În ciuda acestor politici, economia ungară a rămas la nivelul celei din 2004, când țara a aderat la UE, și, în acest context de nesiguranță, mulți unguri au început să emigreze spre Vest, comentează agenția spaniolă EFE.

„Falanga Fidesz controlează toate nivelurile de putere”

Într-un interviu acordat EVZ, Nagy Gabor, senior editor de politică externă la săptămânalul maghiar HVG, explică popularitatea de care se bucură Viktor Orban, în ciuda controverselor din jurul mandatului său care tocmai s-a încheiat. „Sondajele arată că avem o falangă Fidesz, care controlează toate nivelurile de putere așa cum niciun alt partid nu a făcuto în perioada post-comunistă” a declarat Nagy, subliniind că ascensiunea partidului de guvernământ are loc și în contextul unei opoziții puternic fragmentate.

Vestul, singura opțiune

Orban a speculat electoral și marasmul economic în care se găsea țara atunci când a preluat puterea, pentru a doua oară, în 2010. „Amintirea celor opt ani de incompetență economică a socialiștilor are un mai mare impact, iar Fidesz a găsit o metodă populistă simplă, dar eficientă: scăderea prețurilor la utilități care a avut mare trecere la mase. De cealaltă parte, Opoziția nu a putut nici măcar să profite de erorile uriașe făcute recent de Fidesz, precum contractul atribuit rușilor pentru construcția unor noi reactoare nucleare la Paks” a mai comentat jurnalistul maghiar. Orban a fost atât de sigur pe victorie încât nu a acceptat nici măcar să participe la dezbateri electorale cu contracandidații săi, susținând că nu are niciun rival pe măsură. Despre viitoarele proiecte de pe agenda lui Orban, Nagy susține că amploarea lor depinde de proporția noii majorități pe care el se va baza în noul legislativ.

Prestația sa politică din ultimul mandat a tensionat foarte mult relația cu Occidentul, în special cu SUA, dar Nagy nu crede că Ungaria s-a înstrăinătat total de Vest. Deschiderea manifestată de Orban spre est este din simple considerente economice și, poate, și ca „o înțepătură” la adresa țărilor occidentale care l-au criticat. „China și Rusia nu trebuie însă niciodată să înlocuiască Occidentul”, subliniază jurnalistul.

Derapajele lui Orban, dar și cele de la București din vara anului 2012, au avut loc pe fondul unei societăți civile slab dezvoltate, mai susține Nagy. „Pentru a avea o cultură democratică, trebuie să oferi cetățenilor siguranța traiului de zi cu zi, ceea ce nu este cazul încă în aceste părți ale Europei unde mulți încă vor ca problemele lor să fie rezolvate de atotputernicul stat, indiferent cât de autocrat este acesta”, a comentat el.