În propunerea inițială din 2018 a Comisiei Europene se prevedea că sancțiunile vor intra în vigoare, cu excepția cazului în care există o majoritate calificată împotriva acestor penalități – o oprire a plății ar fi fost mult mai ușor de aplicat, deputații europeni preferând acest model.
Ungaria și Polonia amenință
Guvernul german a militat mult timp pentru un mecanism dur, dar acum principala preocupare a Berlinului este să ajungă rapid la un acord cu statele membre și cu Parlamentul European.
Ungaria și Polonia amenință că nu vor fi de acord cu așa-numita decizie privind resursele proprii, dacă dezbaterea privind mecanismul statului de drept nu va merge așa cum și-ar dori.
Majoritatea celor 27 de parlamente naționale trebuie să aprobe această modificare, până la sfârșitul anului, dacă se vrea ca programele de ajutor să înceapă fără întârziere.
State membre precum Țările de Jos, pentru care este important un stat de drept strict și care în același timp resping o creștere a bugetului, vor, de asemenea, să aprobe decizia privind resursele proprii odată ce rezultatele negocierilor dintre germani și Parlamentul European sunt certe.
Se crede că guvernul german vizează un acord cu Parlamentul European până la jumătatea lunii octombrie, astfel încât decizia privind capitalul să poată avea loc și ratificarea să înceapă în parlamentele naționale – un grafic de timp foarte strâns.
Propunerea germană de compromis vine într-un moment în care se discută mult despre statul de drept, despre independența instanțelor și a mass-mediei. Comisia Europeană a dorit, de fapt, să publice miercuri rapoarte privind statul de drept pentru toți cei 27 de membri ai UE.
Această nouă investigație „Tüv” era menită să facă discuția mai obiectivă, dar se pare că cel puțin unele rapoarte sunt atât de sensibile, încât prezentarea nu ar trebui să aibă loc până în 5 octombrie, adică după summitul special amânat.
Recomandările noastre
