Declaratia de la Berlin a fost golita de termeni angajanti cu privire la viitorul constructiei europene.

Reuniti in capitala germana pentru a marca cei 50 de ani de la infiintarea comunitatii economice, liderii celor 27 de state ale UE, printre care si Traian Basescu, au adoptat ieri mult-asteptata Declaratie de la Berlin - un document politic menit sa revigoreze reforma institutionala a blocului comunitar dupa esecul Constitutiei europene.

Cancelarul Angela Merkel, presedintele Comisiei Jose Manuel Barroso si presedintele Parlamentului European Hans Gert Pöttering au semnat un text plin de formule diplomatice concepute sa mascheze divergentele din interiorul UE.

Formula compromisului

Declaratia nu mentioneaza cuvantul „Constitutie” ca atare si nici alti termeni precum „extindere” sau „Turcia”. Pentru ca la preluarea presedintiei, in ianuarie, s-a angajat sa deblocheze reforma institutionala pana in 2009, Merkel a facut uz din plin de diplomatie, formuland - in spatele usilor inchise - un text vag, care i-a satisfacut insa pe toti ceilalti 26 de colegi din Consiliu.

In loc de „extindere”, textul foloseste termenul „deschidere”. In loc de „adoptarea Constitutiei pana in 2009”, documentul mentioneaza „asezarea UE pe o baza comuna reinnoita pana la alegerile pentru Parlamentul European din 2009”. Cum vor arata institutiile UE dupa reforma? Nimeni nu stie, cel putin pana la viitorul Consiliu ce va avea loc in iunie, la finalul presedintiei germane cand va fi stabilit un calendar clar al reformei.

Basescu, prezent la Berlin

Prezent printre sefii de state si de guverne care au luat parte la ceremonii, Traian Basescu a participat, sambata, la reuniunea Partidului Popular European, dar si la cateva momente festive - concertul Filarmonicii din Berlin si cina oferita de gazde liderilor europeni in salile somptuoase ale Castelului Bellevue din capitala Germaniei.

In vreme ce presedintele a participat la lucrarile summitului informal, Maria Basescu impreuna cu sotiile celorlalti lideri europeni au admirat Berlinul. Insotitor le-a fost sotul Angelei Merkel, Joachim Sauer.

La intoarcerea la Bucuresti, Basescu a afirmat ca Declaratia de la Berlin reprezinta „cel mai important document al UE la care Romania a lucrat alaturi de celelalte 27 de state membre”. Basescu a subliniat necesitatea ratificarii tratatului constitutional pana in 2008, astfel incat alegerile europene din mai 2009 sa se desfasoare cu un tratat constitutional intrat in vigoare.

„Sigur, mai 2009 este un termen care nu va putea fi amanat nici macar prin ordonante de urgenta nationale”, a spus Basescu, intr-o aluzie la recenta decizie a premierului Tariceanu de amanare a alegerilor europene stabilite pentru 13 mai.

Cantecul de lebada al lui Chirac

Finalul de mandat al presedintelui Jacques Chirac si ultima sa aparitie la un Consiliu European au reprezentat ocazia unor indelungi aplauze din partea celorlalti lideri europeni, care au apreciat angajamentul proeuropean al liderului francez, chiar daca multi dintre ei au avut, nu o data, polemici aprinse cu acesta. La ultima intalnire cu colegii din Consiliu, Chirac a primit cadou din partea presedintiei germane o halba de bere din 1799.

Noaptea Frumusetii

Jubileul semnarii Tratatului de la Roma a fost ocazia unei sarbatori populare la Berlin. In noaptea de sambata spre duminica - botezata Noaptea Europeana a Frumusetii - muzeele din Berlin au ramas deschise, iar cei interesati le-au putut vizita cu un singur bilet, in valoare de 14 euro.

O serie de concerte au fost organizate in strada sau in salile capitalei germane, cel mai important dintre ele  desfasurandu-se in piata Portii Brandenburg, unde au cantat artisti din intreaga Europa, de la britanicul Joe Cocker, italianca Gianna Nannini, pana la romanii din Mahala Rai Banda sau danezii de la Outlandish. Cei dispusi sa petreaca pana dimineata au putut savura in cluburile din Berlin o explozie de stiluri abordate de DJ si de muzicieni din toate tarile UE.

Poza de familie

Liderii UE au pozat pentru posteritate in fata Portii Brandenburg.

Primul rand (de la stanga la dreapta): Jose Manuel Barroso (presedintele Comisiei Europene), Traian Basescu (presedintele Romaniei), Valdas Adamkus (presedintele Lituaniei), Lech Kaczynski (presedintele Poloniei), Jacques Chirac (presedintele Frantei), Angela Merkel (cancelarul Germaniei), Vaclav Klaus (presedintele Cehiei), Tassos Papadopoulos (presedintele Ciprului), Gheorghi Parvanov (presedintele Bulgariei), Hans-Gert Poettering (presedintele Parlamentului European), Javier Solana (inaltul reprezentant al UE pentru politica externa).

Randul doi: Bertie Ahern (premierul Irlandei), Romano Prodi (premierul Italiei), Costas Karamanlis (premierul Greciei), Anders Fogh Rasmussen (premierul Danemarcei), Ferenc Gyurcsany (premierul Ungariei), Guy Verhofstadt (premierul Belgiei), Jose Luis Zapaterro (premierul Spaniei), Fredrik Reinfeldt (premierul Suediei), Janez Drnovsek (presedintele Sloveniei), Jose Socrates (premierul Portugaliei), Frank-Walter Steinmeier (ministrul de externe al Germaniei).

Randul trei: Aigars Kalvitis (premierul Letoniei), Jean Claude Juncker (premierul Luxemburgului), Robert Fico (premierul Slovaciei), Edward Fenech Adam (presedintele Maltei), Jan Peter Balkenende (premierul Olandei), Tony Blair (premierul Marii Britanii), Andrus Ansip (premierul Estoniei), Alfred Gusenbauer (cancelarul Austriei), Matti Vanhanen (premierul Finlandei).