Tudorel Toader a luat decizia după ce acelaşi lucru îl ceruseră conducerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) şi importanţi oameni politici

Jurnalistul Dan Andronic a dezvăluit într-un articol publicat luni în Evenimentul zilei faptul că, potrivit unui raport din 2008, manipularea documentelor din arhiva serviciului secret al Ministerului Justiţiei, SIPA, de către comisia numită de Monica Macovei, s-a făcut într-un mod care ridică mari semne de întrebare asupra bunei-credinţe şi a respectării normelor legale. În acel raport, scria Dan Andronic, se afirmă că au fost copiate documente, scoase dosare, rescrise hard disk-urile, în condiţiile în care camerele video instalate de SRI nu au funcţionat luni de zile. O parte din aceste dezvăluiri au fost confirmate în cursul ultimelor zile de către Ingrid Mocanu, fost director în Ministerul Justiţiei, Marius Oprea, fost consilier al primului-ministru, Horia Georgescu, fost membru al comisiei, Iulia Scântei, fost secretar general în Ministerul Justiţiei.

Toader: „Am depăşit stadiul de intenţie”

Mulţi oameni cu funcţii importante, ca preşedinţii CSM, Înaltei Curţi sau a Uniunii Judecătorilor, au cerut desecretizarea arhivei SIPA. Acestora li s-a adăugat, ieri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat că va desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp.

„Am depăşit stadiul de intenţie şi am luat decizia ca, în cel mai scurt timp, să desecretizăm arhiva SIPA respectând procedurile legale. Decizia este a mea, nu este a directorului. Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp, desecretizez arhiva SIPA”, a declarat Toader.

Şefa Înaltei Curţi, de acord cu Toader

Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a afirmat ieri că este de acord cu decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de desecretizare a arhivei SIPA, procedură ce ar trebui făcută în mai multe etape. „L-am auzit vorbind despre acest subiect şi spunea că acest proces ar trebui făcut în mai multe etape, lucru cu care eu sunt întrutotul de acord, şi anume o inventariere a categoriei de documente care ar putea face parte din această arhivă SIPA şi în funcţie de specificul lor se va proceda sau nu la desecretizare. Dacă şi aceasta este declaraţia din această dimineaţă a ministrului Justiţie, eu o susţin, sunt de acord cu punctul dânsului”, a declarat Cristina Tarcea.

CSM cere numele celor care au avut acces la arhiva SIPA

Preşedintele CSM, Mariana Ghena, a afirmat, tot ieri, că în 2016 Consiliul a primit o solicitare pentru emiterea unui punct de vedere privind desecretizarea arhivei SIPA, însă demersul a rămas nefinalizat ca urmare a necontinuării acestei proceduri de către ministrul de atunci. „Am identificat în cursul anului 2016 un demers al ministrului Justiţiei de la acel moment (Raluca Prună - n.r.) prin care s-a solicitat CSM un punct de vedere cu privire la aspectele de desecretizare a elementelor din arhiva SIPA. Direcţia legislaţie din cadrul CSM a exprimat un punct de vedere, însă demersul a fost temporizat, nu din pricina CSM ci la nivelul Ministerului Justiţiei. Demersul consiliului s-a circumscris strict solicitării ministrului justiţiei de la acel moment şi a rămas nefinalizată urmare a necontinuării acestei proceduri derulată de ministrul de la acea dată”, a declarat Mariana Ghena.

CSM a solicitat, marţi, Ministerului Justiţiei să publice componenţa comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, măsurile dispuse de acestea, data sigilării arhivei, dacă cineva a accesat-o ulterior şi modul cum a fost gestionată până în prezent. Consiliul a apreciat, potrivit unui comunicat de presă, ca imperios necesară clarificarea situaţiei arhivei SIPA dintr-o dublă perspectivă: aceea a situaţiei juridice actuale şi a presupusei folosiri a informaţiilor din cuprinsul fondului arhivistic în diverse scopuri.

Dan Andronic: Sperăm să aflăm adevărul!

Jurnalistul Dan Andronic (foto) a declarat că decizia ministrului Justiţiei de a desecretiza dosarele SIPA este un lucru foarte important, care va ajuta la aflarea adevărului în acest subiect. „Chiar este un lucru foarte important ce a anunţat ministrul. Se încheie o poveste care a durat foarte mult timp şi sperăm să aflăm adevărul în legătură cu acest subiect. Eu personal aş cere desecretizarea raportului din 2008, fiind un raport cheie pentru a înţelege întreaga situaţie. Din arhivă SIPA au dispărut documente, iar hard disc-uri au fost rescrise. Ar trebui reluată inventarierea arhivei şi ar trebui văzut cine a pus acel copiator care avea 3000 de pagini copiate şi mai ales de ce camerele de supraveghere nu au funcţionat 3 luni de zile”, a spus Dan Andronic. El precizat că, în afară de documentele clasificate, mai sunt şi documente şi note informative despre jurnalişti şi oameni politici: „Nu vorbesc doar de judecători şi procurori, ci şi note informative despre jurnalişti şi oameni politici. De aceea trebuie văzut ce s-a întâmplat. Aşa putem ajunge la un moment T0, fără ca oamenilor să le fie frică”.

Document incendiar al PNL: „Reforma justiţiei, între noile lichele şi vechile canalii”

Deputatul PNL Emilian Frîncu a făcut în Parlament, în 2007, o declaraţie politică cu titlul de mai sus în care vorbea despre folosirea unor informaţii din arhiva SIPA pentru promovarea unor magistraţi obedienţi de către Traian Băsescu la propunerea Monicăi Macovei

FOTO: Emilian Frîncu remarca, în 2007, că Monica Macovei a avut doi ani la dispoziție arhiva SIPA

La scurt timp după debarcarea Monicăi Macovei de la Justiție, în iunie 2007, ca de altfel a întregului PDL de la guvernare, liberalii au prezentat în parlament, oficial, un scenariu horror, prin intermediul unei declarații politice susținute de deputatul Emilian Frîncu și intitulate „Reforma justiţiei, între noile lichele şi vechile canalii”, publicate de inpolitics.ro.

Declaraţia lui Frîncu

„Timp de doi ani, fostul ministru Monica Macovei ne-a promis într-una că se face reformarea justiţiei din România şi că, în mod simultan cu adoptarea de noi legi şi reglementări, ar fi fost în curs de desfăşurare înnoirea corpului magistraţilor – procurorilor şi judecătorilor – cu persoane care nu pot fi influenţate în luarea măsurilor legale ce ţin de competenţele magistraţilor. Timp de doi ani, arhiva serviciului secret al Ministerului Justiţiei a stat la dispoziţia doamnei Monica Macovei. Arhiva conţine mii de dosare ale unor magistraţi implicaţi în abuzurile comise înainte de 22 decembrie 1989, cu numele de cod ale procurorilor şi judecătorilor care au acţionat la comandă politică şi/sau la ordinul Securităţii. Timp de doi ani, preşedintele Traian Băsescu a numit, pe bandă rulantă, mii şi mii de magistraţi în toate parchetele şi la toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din ţară. Teoretic, aceste numiri ar reprezenta înnoirea de personal de care vorbea fostul ministru Monica Macovei. Practic, însă, există destule semnale care vorbesc despre numiri de magistraţi obedienţi administraţiei prezidenţiale, ca şi de menţineri în funcţie a unor magistraţi „dalmaţieni”, ale căror dosare au putut fi conspectate şi copiate spre a deveni instrumente de şantaj şi docilizare. Sunt curios să ştiu cum stau lucrurile în realitate: cât adevăr şi câtă minciună se află în aşazisa restructurare de personal a justiţiei româneşti şi cum ar putea, la o adică, să fie justificată menţinerea în sistem a unor persoane vulnerabile prin prisma dosarului lor de dinainte de 22 decembrie 1989. Aşa ceva nu vom şti decât după o riguroasă confruntare a dosarelor de la Cernica cu decretele de numire în funcţia de magistrat, semnate timp de doi ani de preşedintele Traian Băsescu, la propunerea Monicăi şurare ma- politi- denţiale, Macovei”.

Cristi Danileţ solicită topirea arhivei SIPA

Judecătorul Cristi Dănileţ se opune categoric desecretizării arhivei SIPA, susţinând că documentele privesc aspecte profesionale şi de viaţă privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, iar după inventariere şi sortare ar trebui topite. „Informaţiile care se află acum în arhiva SIPA, depusă în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi sigilată de o comisie din care am făcut parte şi eu, privesc aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor. Faţă de conţinutul documentelor respective (note informative realizate în urma discuţiilor cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenţii SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului!”, precizează Cristi Dănileţ într-o scrisoarea deschisă adresată lui Tudorel Toader şi postată pe pagina sa de internet. „Mă opun categoric desecretizării în totalitate a arhivei SIPA”, mai arată Cristi Dănileţ într-o postare pe Facebook. DIICOT a deschis, ieri, un dosar penal în urma plângerii depuse de Cristi Dănileţ, în legătură cu informaţiile apărute în în Evenimentul Zilei în care se spunea că din arhiva SIPA ar fi fost copiate şi distruse dosare ale unor magistraţi. Iniţial, Dănileţ a depus plângerea la Parchetul General, însă sesizarea sa a fost trimisă la DIICOT.

Dan Andronic: Cristi Danileţ este folosit de grupuri interesate de muşamalizarea scandalului

Jurnalistul Dan Andronic a reacţionat dur la propunerea lui Cristi Dănileţ de a se topi arhiva SIPA: „Este clar o tentativă de intimidare, se vrea ascunderea adevărului, iar Cristi Dănileţ este folosit de grupuri interesate de muşamalizarea scandalului. Stau să mă întreb dacă judecătorul Dănileţ mai are certificat ORNISS în condiţiile în care avem cel puţin o dovadă, telegramele WikiLeaks, că a dezvăluit detalii despre Arhiva SIPA reprezentanţilor unei amabasade. Personal, nu mă deranjează că a discutat cu amercanii, dar în locul celor care dau certificate ORNISS, m-aş întreba dacă nu a făcut asta şi cu chinezii, dar şi cu ruşii! Mă voi consulta cu avocaţii mei şi voi vedea dacă nu este cazul să-i fac eu o plângere penală pentru divulgarea unor secrete de stat. Deşi, ca şi în cazul raportului din 2008, îngropat în uitare, şi în cazul telegramelor WikiLeaks nu s-a luat nicio măsură. Oricum mi se pare amuzant când judecătorul Dănileţ vorbeşte de faptul că el nu se joacă cu legea, în condiţiile în care am aflat, şi n-a contestat niciodată judecătorul Dănileţ acest lucru, că se plimba prin oraş şi dădea informaţii despre Arhiva SIPA.”

Ancheta alegerilor din 2009 se va face cu ușile închise

Prima şedinţă a Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a avut loc ieri și a început cu un scandal între putere şi opoziţie pe tema prezenţei supleanţilor la lucrări. USR a venit și cu titularii și supleanții la lucrări. PSD şi ALDE s-au împotrivit ideii. Liberalii, USR şi PMP au solicitat ca şedinţele să fie deschise şi pentru înlocuitori, având în vedere complexitatea cazului discutat. Conducerea Comisiei a mai decis şi ca toate şedinţele să fie secrete, fără accesul presei. Audierile vor începe luni, cu jurnalistul EVZ Dan Andronic, cel care a dezvăluit că în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 a fost acasă la Gabriel Oprea, unde i-a întâlnit pe Laura Codruţa Kovesi, Florian Coldea şi George Maior, printre alţii, aceştia vorbind despre rezultatul alegerilor. Tot luni va fi audiată şefa din 2009 a Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, precum şi vicepreşedinţii de atunci ai AEP. Mircea Geoană, șeful campaniei electorale, Viorel Hrebenciuc şi juristul PSD care s-a ocupat de strângerea dovezilor privind o eventuală fraudă la urne, Dan Şova, vor fi audiaţi. Fostul lider PDL Vasile Blaga, ministru de Interne la acea vreme, împreună cu secretarii de stat din MAI, dar şi şeful STS, Marcel Opriş, vor fi chemaţi miercuri în comisia parlamentară de anchetă. (Iasmina Ardelean)

Norica Nicolai: „Mapa mea profesională venea din arhiva SIPA”

Europarlamentarul Norica Nicolai a declarat pentru psnews. ro că arhiva SIPA a fost folosită ca armă de șantaj de-a lungul vremii, cerând ministrului Justiției, Tudorel Toader, să prezinte publicului câte dosare de magistrați mai există acolo. Ea a susţinut că celebra ei mapă profesională cu care preşedintele Traian Băsescu i-a blocat numirea în funcţia de ministru al Justiţiei în guvernul Tăriceanu provenea din dosarele SIPA.

Arhiva exista și înainte de 1989

„Din păcate, în 2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, s-a luat o Hotărâre de Guvern vizând constituirea unei comisii care să analizeze, să claseze și să decidă asupra arhivei SIPA. Termenul de înființare a acestei comisii era de 6 luni. Ministrul Justiției niciodată nu a pus în aplicare această Hotărâre de Guvern, ceea ce denotă cât respect există în România față de lege (în toate formele ei) – inclusiv din partea Ministerului Justiției. Această arhivă a existat și înainte de 1989 și după 1990. Faptul că a fost folosită politic poate fi demonstrat de celebra mea mapă profesională, pentru că ceea ce s-a furnizat în spațiul public venea din arhiva SIPA.

Eu cred că va trebui ca domnul Toader să declanșeze o anchetă, să vadă câte dosare mai sunt în arhivă, ce structură a preluat această activitate, ce face respectiva structură și unde se află în mod real arhiva SIPA. Pentru că dacă se va perpetua această stare de lucruri, nu vom putea exclude o serie de presiuni făcute asupra justiției de către cei care dețin informații din această arhivă”, a încheiat Nicolai.

Cristi Danileţ a povestit la Ambasada SUA ce conţineau dosarele SIPA

HotNews publica, pe 30 martie 2011, cu titlul „WIKILEAKS. O telegramă notează o discuţie cu Cristi Danileţ: Dosarele SIPA „conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi” următorul articol:

„Fondatorul SoJust Dănileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Minsterului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar a cetăţenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi (...) Dănileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001- 2005, în două încăperi mici accesibile ministrului de Justiţie”, se arată într-o telegramă trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România şi consultată de HotNews.ro. Subiectul telegramei: „O furtuna perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România”.

Predoiu a vrut să reînvie SIPA

În telegramă apare scris: „Atenţia presei s-a concetrat şi pe propunerea ministrului de Justiţie Predoiu de a reînvia Serviciul Intern de Protecţie şi Anti-corupţie (SIPA) desfiinţat de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei în 2005. Fondatorul SoJust Dănileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Minsterului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe si chiar a cetăţenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale despre ce judecatoare au făcut avorturi. Era, a notat Dănileţ, o reîntoarcere la epoca Ceauşescu şi era greşit să crezi că poţi forţa prin şantaj judecătorii să se reformeze. (Notă: Dănileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile ministrului de Justiţie. Sfârşit de notă).

Similar, Vicepreşedintele CSM Licu a spus consilierilor politici că CSM i-a spus categoric ministrului de Justiţie Predoiu că reînvierea SIPA era o idee proastă. Predoiu ceruse ulterior o întrevedere cu liderii CSM pentru mai multe discuţii suplimentare, dar CSM refuzase să participe.

Şeful ANI, Macovei, a spus că problema SIPA a apărut pentru un moment şi în timpul Summit-ului Justiţiei convocat de Băsescu: Geoană ceruse ca Predoiu să explice logica de a reînvia serviciul; Băsescu a intervenit şi a spus că <> şi Geoana s-a retras”.

Reformiştii din Justiţiei nu se înţelegeau între ei

În finalul telegramei, într- un comentariu propriu al ambasadei, marcat ca atare în text, se spune: „Echipa adunată de noi cu reformişti din sectorul justiţiei este marcată de neînţelegeri, mulţi pur şi simplu nu colaborează bine. Este revelator, de exemplu, faptul că Vicepreşedintele CSM Licu a cerut ca întâlnirea noastră să fie <> şi să nu fie adusă la cunoştinţa Preşedintelui CSM. Licu a şi opinat că poate ar fi fost mai bine dacă CSM-ul ar fi fost desfiinţat şi că arhitectura din justiţie să fie redesenată de la zero. În orice caz, el a insistat că reformiştii încă reuşeau să câstige unele lupte şi că erau ultimul parapet între politicieni şi judecatori. Licu a catalogat refuzul CSM de a susţine încercările transparente ale ministrului Justiţiei Predoiu de a-l trage pe linie moartă pe şeful DNA Morar ca fiind o altă victorie recentă (...). Judecătorii tineri, inclusiv grupul SoJust, au mulţumit ambasadei pentru susţinerea unor idei deale lor, cum ar fi propunerea lor de a publica toate deciziile judiciare pe internet - o simplă, dar puternică modalitate de a mări transparenţa ce a fost acum acceptată şi de seniorii din CSM (implementarea completă este promisă până la sfârşitul anului 2010). În ceea ce priveşte alte iniţiative ale ambasadei, lucrăm acum foarte aproape cu Societatea Academică Româna (un loc de refugiu pentru mulţi oficiali ai Ministerului de Justiţie din epoca Macovei) să organizăm o conferinţă unde magistraţi din România, Bulgaria şi Moldova pot să întâlnească omologi de-ai lor din SUA, Marea Britanie, Olanda şi alte ţări pentru a compara date despre cele mai bune practici şi să discute posibile soluţii - logica fiind că putem mobiliza puterea ‚soft’ a discuţiilor de la egal la egal pentru a promova reforma într-o instituţie care într-un mod vigilent îşi păzeşte independenţa”.

Nota redacţiei HotNews: Textul dintre ghilimele reprezintă traducerea textului aşa cum apare el în telegramele Ambasadei SUA

Nota EVZ: Titul şi intertitlurile ne aparţin