Politica
Victimele din 7 aprilie, comemorate în Parlament. Voronin, Tarlev, Tkaciuk și Dodon au refuzat momentul de reculegere
Sursa foto: Parlamentul Republicii Moldova
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Victimele protestelor violente din aprilie 2009 au fost comemorate joi, 9 aprilie, în plenul Parlamentului Republicii Moldova. Deputații au păstrat, la începutul ședinței, un moment de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma evenimentelor de acum 17 ani, considerate un punct de cotitură în istoria recentă a țării.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că ziua de 7 aprilie rămâne atât un simbol al curajului și al luptei pentru libertate, cât și o rană deschisă, în condițiile în care adevărul deplin despre acele evenimente nu a fost stabilit nici până astăzi.
„Colegi, pe 7 aprilie s-au împlinit 17 ani de când mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale și au avut curajul să spună NU fricii și DA libertății. Acei tineri au ieșit să-și apere un lucru firesc - dreptul de a trăi într-o țară liberă, în care votul contează, iar statul își respectă cetățenii. După 17 ani, încă nu avem toate răspunsurile, iar dreptatea nu a fost făcută până la capăt. Dar anume ziua de 7 aprilie a dat semnalul schimbării. Drumul nou nu a fost ușor și încă nu este încheiat, dar fiecare pas înainte contează. De aceea, memoria acestei zile trebuie să ne unească, pentru că viitorul acestei țări depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi”, a spus Igor Grosu.
La finalul intervenției, șeful Legislativului a invitat deputații să păstreze un moment de reculegere în memoria victimelor.
Sursa foto: parlament.md
Refuz în plen: mai mulți deputați au rămas pe scaune
Momentul de reculegere nu a fost însă respectat de toți aleșii. Mai mulți deputați din opoziție au refuzat să se ridice, alegând să rămână pe scaune în timpul omagiului.
Printre aceștia s-au numărat Vladimir Voronin, Constantin Starîș, Igor Dodon, Vasile Tarlev și Mark Tkaciuk, toți având legături directe cu guvernarea din 2009, perioadă în care au avut loc protestele.
Gestul lor a readus în discuție responsabilitatea politică pentru violențele de atunci și lipsa unui consens asupra modului în care trebuie interpretate acele evenimente.
Protestele din aprilie 2009: de la manifestații pașnice la violențe în masă
Protestele din aprilie 2009 au izbucnit după alegerile parlamentare din 5 aprilie, câștigate de Partidul Comuniștilor cu 60 de mandate, rezultat contestat de opoziție și de zeci de mii de tineri care au ieșit în stradă, în centrul Chișinăului.
Inițial pașnice, manifestațiile din 7 aprilie s-au transformat rapid în violențe și dezordini în masă, pe fundalul intervenției în forță a autorităților.
Peste 600 de tineri protestatari au fost arestați, bătuți, umiliți și torturați în comisariatele de poliție. Deși a fost recunoscut oficial doar decesul lui Valeriu Boboc, omorât în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale, societatea civilă a vorbit despre cel puțin cinci decese asociate brutalităților forțelor de ordine în timpul acțiunilor de reprimare.
Sursa foto: EVZ
Consecințe politice majore și schimbarea direcției țării
Evenimentele din aprilie 2009 au declanșat o criză politică profundă. Parlamentul ales atunci a fost dizolvat după eșecul alegerii șefului statului, fiind organizate alegeri anticipate în iulie 2009.
Ulterior, partidele de opoziție au format Alianța pentru Integrare Europeană, care a preluat guvernarea și a orientat Republica Moldova spre un parcurs european.
În 2012, Parlamentul a declarat oficial data de 7 aprilie drept „Ziua Libertății”, consacrând simbolic sacrificiul celor care au ieșit în stradă și au cerut respectarea drepturilor fundamentale.
