Timişorenii locuiesc într-unul dintre cele mai poluate oraşe din România, din punct de vedere al cantităţii de praf existente în atmosferă. Autorităţile nu au găsit încă o soluţie.

Timişoara este unul dintre cele mai „verzi” oraşe din România, dar, paradoxal, şi unul dintre cele mai prăfuite, afirmă şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu.

Potrivit autorităţilor de mediu, numai în primele trei luni ale acestui an au fost depăşite de 33 de ori limitele maxime admise ale pulberilor în atmosferă.

„Deşi Timişoara e oraşul cel mai verde, probabil, al României, e şi un oraş-problemă în ceea ce priveşte depăşirile de praf în atmosferă. Depăşirile au fost mari, uneori de 80%. Reglementările europene sunt foarte stricte. În niciun oraş nu putem depăşi de mai mult de şapte ori pe an această limită de particule în atmosferă. Or, de la începutul anului, în Timişoara au fost 33 de depăşiri”, afirmă Ionescu.

11 aspiratoare de praf şi măturătoare

Autorităţile din Timişoara sunt conştiente de problema prafului, dar se feresc să avanseze şi date concrete.

„Calitatea aerului în aglomerarea Timişoara este monitorizată permanent prin intermediul staţiilor automate de mă surare, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Pe baza acestor măsurători, s-au constatat depăşiri ale valorii-limită la indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM 10. În zonele şi aglomerările în care nivelurile de poluanţi din aerul înconjurător depăşesc valorile limită, se iniţiază elaborarea pro gramelor de gestionare a calităţii aerului. APM Timiş a iniţiat, în ianuarie 2010, procesul de elaborare a Programului integrat de gestionare a calităţii aerului pentru judeţul Timiş”, a declarat Nicoleta Table, purtător de cuvânt al Agenţiei Regionale de Mediu Timiş.

La rândul lor, reprezentanţii primăriei susţin că iau permanent măsuri pentru a rezolva această problemă. „Noi avem un program de a spăla străzile oraşului. Avem trei autospălătoare mecanice şi 11 aspiratoare de praf şi măturătoare. Încercăm să eliminăm dâra de praf şi nisip de pe marginea carosabilului”, declară Adrian Puşcaş, şeful Serviciului Salubrizare al municipalităţii.

„Acest praf i se datorează oraşului”

La rândul său, şeful Serviciul Administrare Mediu susţine că nu prea sunt soluţii pentru a scăpa de pulberile din atmosferă.

„Nu ştiu de la ce sunt aceste depăşiri de praf în oraş. Avem de la autoritatea de mediu o solicitare în care ne roagă să ne conformăm legat de praf. Problema este că acest praf i se datorează oraşului, construcţiilor care se execută, deşeurilor din construcţii care nu sunt depozitate corespunzător, iar orice vânt mai puternic ridică în aer particulele de praf. Singurul lucru pe care-l putem face, noi, Direcţia de mediu, sunt plantările de arbori”, explică Călin Fiat.

Pe de altă parte, reprezentanţii societăţii civile susţin că autorităţile nu se implică concret în salvarea oraşului de praf.

„Dacă vreau să stau în oraş pe bancă, nu pot. Băncile şi iarba sunt pline de praf, iar din partea autorităţilor nu există voinţă pentru gestionarea problemei”, afirmă Radu Creangă, preşedintele Asociaţiei Tinerii Prieteni ai Naturii.

Astm şi conjunctivită

Poluarea cronică cu praf la care sunt supuşi timişorenii are ca rezultat numărul tot mai mare de persoane care ajung la medic invocând diverse accese alergice, însă autorităţile nu au pus la punct şi o statistică în acest sens.

Potrivit medicilor specialişti, praful excesiv din atmosferă poate provoca afecţiuni precum astm, conjunctivită alergică, ochi înroşişi, lăcrimare abundentă, pleoape umflate, strănut necontrolat, senzaţie de asfixiere şi chiar şoc anafilactic.

EFECTE. Tot mai mulţi timişoreni sunt alergici la praf FOTO: ADI PÎCLIŞAN PĂRERI

„Oraş mai murdar ca Timişoara n-am găsit”

Timişorenii par să se fi obişnuit cu praful din oraş, ba, chiar, au învăţat câteva „trucuri” utile. De exemplu, să renunţe la încălţămintea deschisă la culoare.

„Mi-am cumpărat nişte cizme crem şi, după nici o lună de purtat, mi-e ruşine să ies cu ele pe stradă. S-au murdărit de la praful intrat între ele şi jeans”, povesteşte Camelia P.

„M-am îngrozit vara trecută, la Timişoara”

O altă tânără, care s-a mutat la Londra, povesteşte prin ce „şoc” a trecut atunci când a venit în vizită acasă, astă-vară: „În Londra, nu mi-am pus niciodată problema să-mi aleg încălţăminte care «ţine» la murdărie. Oraşul ăsta e fără praf. La Timişoara, însă, e o necesitate să ţii cont de aspectul ăsta. Am umblat prin Europa şi oraş mai murdar, mai prăfuit ca acasă nu am găsit. M-am îngrozit vara trecută, când am purtat de câteva ori nişte balerini albi care au devenit aşa de negri încât i-am aruncat la gunoi. Prietenele mele mi s-au destăinuit că din cauza cantităţii mari de praf din oraş se murdăresc pe picioare ori de câte ori au proasta inspiraţie să se încalţe în sandale decupate. Apoi am înţeles de ce ele şi alte femei care se respectă, din Timişoara, nu se încalţă niciodată vara în sandale foarte decupate, decât dacă merg la vreo recepţie şi 90% din drum îl fac cu maşina”, ne-a povestit Raluca G.

Maşinile gri, mai rezistente la praf

Un alt indicator al prafului din Timişoara e culoarea maşinilor din oraş.

„Dacă ne uităm pe stradă se poate spune că 50% dintre maşini sunt în gamele de gri, pe variante metalizate. E firesc ca oamenii să ia în calcul şi aspectul prafului din oraş. Un om care îşi cumpără o maşină neagră sau albă, automat îşi asumă şi faptul că trebuie să o îngrijească mai mult ca pe una gri”, a declarat Luminiţa Bunda, reprezentant al unei firme de concesionări auto din Timişoara.

„Mi-am cumpărat nişte cizme crem şi, după nici o lună de purtat, mi-e ruşine să ies cu ele pe stradă. S-au murdărit de la praful intrat între ele şi jeanşi.“, CAMELIA P., localnică