Compania spaţială californiană Rocket Lab, care operează zboruri pe orbita terestră, doreşte să facă următorul pas spre zboruri interplanetare, trimiţând o sondă robotică pentru a verifica dacă există viaţă în straturile dense de nori ale planetei Venus

„Sunt îndrăgostit până peste cap de Venus”, a declarat Peter Beck, fondatorul Rocket Lab şi CEO-ul acestei companii. „Lucrez din greu pentru a lansa o misiune privată spre Venus în 2023”, a mai spus el, citat de Space.com, preluat de Agerpres.

Interesul pentru Venus este legat de lecţiile pe care le putem învăţa de la o planetă foarte asemănătoare Pământului, descrisă deseori în literatura de specialitate drept „Terra într-un scenariu de dezastru provocat de încălzirea climatică”. Un argument poate şi mai important este cel al potenţialului pe care această planetă îl are pentru astrobiologie.

Venus a fost cândva o lume cu o climă temperată, cu râuri, lacuri şi oceane care au rezistat vreme de miliarde de ani. Apoi s-a produs un dezastru climatic. Un efect extrem de seră a dus la transformarea lui Venus într-un deşert cu temperaturi ce pot topi plumbul şi presiuni atmosferice foarte ridicate.

Dacă însă a existat vreodată viaţă pe Venus, aceasta s-ar fi putut refugia pe cerul planetei. Mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că în straturile atmosferice dense ale planetei ar putea exista în continuare zone care să permită existenţa vieţii. La altitudinea de 50 de kilometri, spre exemplu, temperatura şi presiunea sunt foarte similare celor de la suprafaţa Terrei.

Rocket Lab doreşte să trimită în 2023 o sondă în atmosfera lui Venus pentru a studia compoziţia acesteia şi a căuta eventuale microorganisme la altitudinea de 50 de kilometri.

„Vom afla multe pe drumul spre Venus şi mai ales dacă vom descoperi ce se află în acea zonă atmosferică. Şi cine ştie? Poate câştigăm potul cel mare”, a mai comentat Peter Beck.

Misiunea din 2023 urmează să fie realizată prin intermediul rachetei cu două trepte Electron, produsă de Rocket Lab, şi a transportorului de sateliţi Photon. Racheta Electron (17 metri lungime) a devenit o opţiune valabilă pentru misiuni interplanetare datorită noilor tehnologii pentru baterii ce măresc performanţele motoarelor Rutherford ale rachetei.

În prezent Electron este capabilă să ridice o sarcină de până la 300 de kilograme pe orbita terestră, o creştere cu 75 de kilograme faţă de capacitatea modelelor mai vechi.

Acest lucru „deschide fereastra spre Venus şi pentru recuperare”, afirmă Beck, care susţine că inginerii Rocket Lab doresc să recupereze prima treaptă a rachetei Electron pentru a o refolosi. Aterizarea ghidată la punct fix a primei trepte va avea nevoie însă de mai mult combustibil, ceea ce, la rândul său va necesita motoare mai puternice pentru a putea desprinde de la sol racheta cu o greutate mai mare.

Photon, care nu şi-a făcut încă debutul într-un zbor spaţial, nu va coborî în atmosfera venusiană în cadrul misiunii. Conform proiectului misiunii, Photon va transporta una sau mai multe sonde mici ce vor plonja prin atmosfera lui Venus pentru a strânge datele necesare misiunii.

Misiunea spre Venus nu va fi prima aventură a companiei Rocket Lab dincolo de orbita circumterestră. Această companie a primit recent un contract din partea NASA pentru a trimite un satelit pe orbita selenară, folosind acelaşi tandem Electron - Photon.

„În general, dacă vrei o misiune ştiinţifică pe Lună, începi prin a scrie un cec între 50 şi 100 de milioane de dolari. Însă dacă apelezi la Photon, pentru 10 - 20 de milioane de dolari poţi trimite misiuni ştiinţifice importante pe Lună şi în spaţiul interplanetar”, e de părere Peter Beck.