Pentru cei care nu au avut răgazul să citească despre agitata și norocoasa viață a lui Neluțu Măciucă, voi face o scurtă introducere. Acuzat că a ucis și incendiat o fetiță de 11 ani, după care i-a ascuns trupul într-o peșteră, Neluțu Măciucă a cunoscut, vreme de opt ani, neputința și eșecul sistemului judiciar românesc.

Dar bărbatul gonea nepăsător, sădindu-și în minte planul pe care îl avea cu cele două fete.

Angela a început să-l lovească, amenințându-l că îl va arunca de pe scuter.

-Sunteți niște putori! Le-a strigat Neluțu, oprindu-se brusc. Să nu vă mai aud. Coborâți !

-Nu ne lăsa aici, Neluțule, că se întunecă și ne rătăcim pe câmpurile astea, se văita sora cea mică.

-Taci că îți rup gâtul! A urlat bărbatul. Dezbrăcați-vă amândouă!

-Tu vorbești serios? Rădea Gina batjocoritor. Și dacă nu vrem ce ne faci?

-Vă omor, asta vă fac. A lămurit-o Neluțu Măciucă, scoțând un cuțit pe care l-a lipit de gâtul fetei.

Lucrurile se complicau. Angela încremenise, dar o neliniște, aproape convulsivă, îi făcea inima să bată cu putere.

-Să nu ne faci rău, Neluțule! Suntem niște copii, te rog.

-Dezbracă-te și taci.

-Fă ce îți spune, a implorat-o Gina, ale cărei vene pulsau tremurătoare sub lama cuțitului.

Angela și-a aruncat rochița, dar Neluțu Măciucă voia mai mult. Trebuia să o imobilizeze pe Gina pentru că era puternică și se tot zbătea, încercând să-i reziste.

-O să te leg de copac până termin cu soră-ta. Dacă țipi sau faci cel mai mic gest prostesc, îi tai gâtul.

-Promit să nu strig, dar nu mă lega, l-a rugat Gina, în timp ce încerca să butoneze pe ascuns telefonul pe care îl ținea în buzunarul pantalonilor.

-Bine, dar ai grijă. Un sunet și soră-ta e moartă.

Neluțu venise pregătit cu tot arsenalul de unelte – ciocan, târnăcop, lopată, bandă adezivă, ca orice criminal care se respectă.

-Ce faci cu toate astea? Dacă ai de gând să ne omori, mai bine fă-o acum! I-a spus Gina.

-Și să ratez plăcerea unui viol? Nu drăguțo, mie nu-mi place sexul cu moarte. Taci și privește, dacă nu vrei să încep cu tine.

Sărmana Angela, sora cea mică, s-a zbătut cât a putut, dar trupul ei firav a cedat sub greutatea monstrului cu ochi albaștri. Cu ultimele puteri a încercat să se lupte, dar două răni adânci i-au secționat traheea, alte două lovituri de cuțit i-au oprit inima, în timp ce plăgi nenumărate aplicate în spate ținteau plămânii care se încăpățânau să respire.

În timpul ăsta Gina reușise să formeze numărul de telefon al mamei și biata femeie ascultase îngrozită sunetele disperării și plânsul morții.

-Ajutor, mamă, Neluțu vrea să ne omoare !

Atât a mai apucat să-i spună Gina. Lama cuțitului care încă păstra sângele Angelei, a redus-o la tăcere.

Neluțu a batjocorit-o lacom, neliniștit, gâfâind, dar fericit la gândul că avea să ucidă din nou.

Această hidoșenie de om, care sfâșiase copilăria celor două fete cu poftele lui primitive, fusese achitat pentru o crimă asemănătoare. Prima lui crimă, săvârșită în urmă cu zece ani. Cum zboară timpul....

Cu ultimele puteri Gina a încercat să lupte, deși era conștientă că n-avea cum să câștige. Cum să reziste un copil în confruntarea cu cimentul?