Populația lumii probabil va depăși 10,2 miliarde de locuitori în anul 2060, la o creșterea anuală estimată la 1,1%, potrivit estimărilor Diviziei de Populație ONU.

Populația lumii va depăși 10,2 miliarde de locuitori în anul 2060, potrivit estimărilor Diviziei de Populație ONU, informează, marți, Institutul Național de Statistică român, cu prilejul sărbătoririi, la 11 iulie, a Zilei mondiale a populației.

Astfel, la 1 iulie 2016, populația lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori, țările cu cea mai mare populație fiind China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,309 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 milioane de locuitori), Indonezia (258 milioane de locuitori) și Brazilia (206 milioane de locuitori).

În 2015, țara cu cea mai mare creștere a populației a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein și Qatar.

Pentru anul 2060 se prognozează că populația Terrei va depăși 10,2 miliarde locuitori, în condițiile în care aceasta probabil că va crește anual cu 1,1%.

"În urmă cu 30 de ani, în anul 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populației. Această zi a fost aleasă și declarată ca atare de Organizația Națiunilor Unite pentru că atunci populația lumii a atins pragul de 5 miliarde. Este o dată simbolică și de reflecție asupra situației generale a populației de pe glob. Creșterea populației mondiale este o problemă căreia i se caută explicații științifice și i se propun strategii integrate la fel ca și celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populația evoluează uneori în contradicție cu tendința generală, așa cum se întâmplă în 'Bătrâna Europă'. Continentul nostru își justifică numele prin creșterea vârstei medii a locuitorilor și scăderea continuă a populației, ca și în România", spune INS.

În ceea ce privește România, la 1 ianuarie 2016, populația rezidentă depășea 19,76 milioane de locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane, respectiv 51,2% din totalul populației rezidente.

"Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 16,1 mii persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 17,0% la 17,4% (+60,9 mii persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155,2 mii persoane față de începutul anului 2015. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani și 55-59 ani", spune INS.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea popula?iei rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a depășit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani și creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).

Peste jumătate din populația rezidentă a țării (53,8%) locuiește în zona urbană, respectiv circa 10,64 de milioane de persoane, cea mai mare concentrare fiind în zona Nord-Est a țării (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. Regiunea București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația urbană reprezentând 89,2% din populația totală a regiunii.

La polul opus se situează regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,1% în populația rezidentă a țării.

Speranța de viață la naștere, în 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durata medie a vieții de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranța de viață a bărbaților (72,09 ani). Din cauza nivelului diferențiat al mortalității, durata medie de viață a populației din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieții sunt mai mari în urban decât în rural, diferențele fiind mai accentuate pentru populația masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminina (1,81 ani), conform INS.

Totodată, în 2016, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (-68.100 persoane), cel mai mare spor negativ înregistrându-se în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-2000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-11.600 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) și Nord-Est (-9.200 de persoane).

În ceea ce privește vârsta medie, aceasta a depășit pragul de 40 de ani, atingând nivelul de 41,5 ani, la 1 ianuarie 2016, iar procesul de îmbătrânire s-a adâncit, ponderea persoanelor din grupa 0-14 ani scăzând, iar ponderea populației vârstnice (65+) crescând, acest fenomen fiind evidențiat de indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2, la 1 ianuarie 2003, la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2016.

Conform Eurostat, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2016, țara cu cea mai mare populație din Uniune fiind Germania (82,17 milioane de locuitori), iar țara cu cei mai puțini fiind Malta (434.000 de locuitori).