Românii care au amânat plata ratelor bancare, în contextul pandemiei de COVID-19, începând din luna mai, ar putea ajunge să plătească mai mult, de anul viitor.

Curtea Constituțională va analiza pe 13 ianuarie contestația formulată de Guvernul împotriva legii care anulează dobânda percepută de bănci și de IFN-uri la dobânda pentru împrumuturile acordate. În aceste condiții, în funcție de hotărârea Curții Constituționale, românii vor afla dacă, atunci când vor relua plata ratelor, vor fi obligați să suporte și costurile în plus cu dobânda la dobândă.

„Amânarea ratelor intervenită în luna mai presupune că o parte dintre clienți și-au putut amâna plata ratele, iar până la 1 ianuarie nu au plătit nici o rată. Asta înseamnă că la 1 ianuarie vor cumula sume neachitate, să luăm, de exemplu, 5.000 de lei. Ei pot fi achitați în prima zi din 1 ianuarie și atunci nu mai contează daca ar fi sau nu o dobanda la acesti bani. Sau Îi pot plăti în maximum 60 de luni și contează dacă în aceste 60 de luni ar trebui sau nu să plătească dobândă la cei 5.000 de lei pe care nu i-au achitat în cele 6-7 luni de când și-au făcut amânarea la plata ratelor”, a explicat consultantul financiar Dragoș Nichita pentru realitatea.net.

Potrivit spuselor sale, în procente, dobânda la dobândă nu reprezintă mai mult de 1% din totalul de rambursat, însă această sumă ar putea fi destul de mare dacă și creditul obținut are o valoare ridicată.

O contestație făcută la cererea băncilor

Pe de altă parte, analistul de credite Nichifor Crainic susține că decizia Guvernului de a contesta legea care anulează dobânda la dobândă ar fi fost luată și în urma lobby-ului făcut de bănci care ar avea o problemă cu implemntarea măsurii.

„În schimb, faptul că Guvernul vine să conteste decizia din luna mai de a nu se aplica dobandă vine pentru ca OUG a fost aprobată în parlament de curand și acum o pot contesta și exista și un lobby din partea bancilor, care, cred, că au o problemă în aplicarea acesteia, de a o implemnta în sistemele lor. Poate că ar fi fost mai bine să fie plătită dobândă la dobândă. Este nevoie de software, și costurile de implementare pot fi mari, pot altera rapoartele statistice, e posibil ca băncile să deschida noi credite pentru cei care nu și-au plătit creditele, este de părere analistul de credite Nichifor Crainic, conform sursei citate mai sus.

Ce prevede legea

Legea privind aprobarea OUG nr.168/2020, la care se face referire, a fost adoptată cu 134 de voturi „pentru”, 58 „împotrivă” și 36 de abțineri, în Camera Deputaților, pe 24 noiembrie. Actul normativ adoptat stabilește că „dobânda datorată de debitori precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scandente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare”.

Legea ar veni să anuleze dobânda la dobândă pentru mai bine de 560.000 de români și companii care și-au amânat ratele, adică 14% din totalul creditelor acordate de bănci.

Guvernul au formulat o contestație împotriva acestor prevederi, la Curtea Constituțională, iar magistrații vor analiza pe 13 ianuarie contestația  și va da o soluție.