Acest lucru va avea ca efect reducerea deficitului bugetar și o încetinire a creșterii datoriei publice. Într-un scenariu pe care l-a prezentat, eșalonarea ar duce la un deficit de 4% din PIB în acest an, 3,5% în 2021 și 3% în 2022, iar datoria publică ar crește cu doar 2%.

Consiliul Fiscal a estimat că majorarea cu 40% din luna septembrie și recalculările din 2021 și 2022 vor face ca deficitul bugetar să ajungă, în 2020, la 4,6-4,8% din PIB, iar în următorii doi ani la 6%, respectiv 7% din PIB.

Pe de altă parte, având în vedere contextul economic, președintele Consiliului Fiscal a atras atenția că este nevoie de o creștere a veniturilor atrase la bugetul de stat și că ar fi o greșeală din partea Guvernului dacă ar mai reduce din taxe și impozite.

„Şi acum sunt iniţiative (pentru reducerea taxelor – n.red.). Şi taxa clawback, iar s-o reducem…Lăsaţi-mă domnule, ce vrea industria farma? Noi ne ocupăm de finanţele publice ale României nu de ce vrea industria farma. Şi îmi pare bine că Bogdan Chiriţoiu (preşedintele Consiliului Concurenţei, n.r.) a spus public şi ar trebui să o spună. Sunt presiuni mari din partea mediului de afaceri şi chiar şantaje. Dar chiar ne temem? Politica economică se face pentru România, nu pentru o firmă sau alta. Că e multinaţională, că e firmă locală, nu contează. Fără mediu de afaceri sănătos nu funcţionează economia. Fără consumatori, fără cetăţeni care să câştige bine nu funcţionează economia. Fără transparenţă, fără venituri fiscale mai mari, nu este în regulă. Teza că nu pot fi crescute veniturile fiscale este incorectă. S-a reuşit în Bulgaria şi Polonia. Dar ce, România este blestemată?”, a spus Daniel Dăianu.

El a arătat că anul 2020 va fi un moment cheie pentru ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, exprimându-și speranța că acesta va adopta măsurile corecte, inclusiv, dacă va fi absolut necesar, o creștere a taxelor și impozitelor.

„Anul 2020 este un moment cheie şi eu sper să se ia decizia înţeleaptă şi îi doresc ministrului Florin Cîţu să poată să adopte măsura corectă având sprijin politic pentru că altfel ne afundăm. Şi acesta trebuie să se explice oamenilor, că nu este vorba de a lua, de a intra într-un regim de austeritate, este de a da mai puţin pentru a nu lua după nu mult timp, a lua din buzunarele oamenilor sub o formă sau alta. Se poate ajunge la creşteri de taxe şi impozite dacă nu avem altă soluţie. Aplicarea legii să se facă în funcţie de spaţiu fiscal şi aici trebuie văzut care este spaţiul fiscal”, a precizat Daniel Dăianu.