De peste un an de zile cetățenii și turiștii care s-au deplasat cu mașinile în Constanța s-au confruntat cu traficul extrem de dificil. Aglomerația specifică orașului de la malul mării a fost amplificată de numeroasele șantiere generate de reabilitatrea rețelelor termice. Primăria Constanța a anunțat că a demarat un amplu program de reabilitarea și modernizarea a 42.470,85 m de traseu de conducte și bretea de legătură dintre cele două magistrale dispuse pe bulevardul 1 Mai și bulevardul Alexandru Lăpușneanu, precum și înlocuirea de vane, cămine și dispozitive de contorizare a agentului termic primar de la intrarea în punctele termice. 

Pentru a vedea dacă acest disconfort al cetățenilor era necesar și va produce efecte în viitor am solicitat un interviu primarului Constanței, Vergil Chițac. Acesta a anunțat, în decembrie anul trecut,  că s-a finalizat o prima etapă privind reabilitarea termică a traseului de conducte din oraș. Totodată, de curând, a anunțat că s-a aprobat finanțarea construcției unui nou CET, unul modern și care va acoperi necesarul orașului.

 

S-a subvenționat prețul gigacaloriei în loc să se investească în rețele.

 

Domnule primar ați demarat o serie de proiecte care înseamnă schimbarea întregii rețele de transport și distribuție a agentului termic în Constanța. De asemenea ati semnat de curând contractul de proiectare și execuție pentru un nou CET. Care era stadiul tehnic și operațional al rețelei din municipiul Constanța la debutul mandatului dumneavoastră?

Vergil Chițac: În anii 1970 au fost puse bazele unui sistem de termoficare care era pregătit pentru extinderea orașului. A fost construit un CET de o capacitate mai mare decât era nevoie la acea vreme, rețeaua de transport a fost supradimensionată, la fel ca și cea de distribuție în ideea că orașul se va dezvolta.

Pe scurt, a fost construit un sistem cu gândul la viitor. Doar că de atunci au trecut peste 50 de ani și în tot ce presupune energie termică în sistem centralizat la Constanța, de la producție, la transport și distribuție nu s-a făcut mai nimic notabil.

Am preluat un sistem în pragul colapsului. Din momentul în care sistemul a început să-și arate vârsta, administrațiile care s-au succedat nu au făcut altceva decât să cârpească, în detrimentul unor investiții de genul celor care se derulează în prezent. S-a subvenționat prețul gigacaloriei în loc să se investească în rețele.

S-a ajuns ca sume imense din bugetul local să fie alocate ca subvenție la căldură și alte sume importante să fie cheltuite pe reparații.  Conductele vechi erau atât de deteriorate încât în unele dintre ele putea intra un om în picioare fără a se atinge de marginile găurii formate.

Ca să înțelegeți dimensiunea dezastrului, în fiecare oră se pierdeau între 250 și 450 tone de apă fierbinte pe oră care era înlocuită cu apă rece din rețea, pe care bugetul local o plătea către distribuitorul de apă, altfel CET-ul nu putea funcționa.

De la an la an situația s-a agravat astfel încât costul real al gigacaloriei a ajuns să coste 1910 la Constanța, din care 450 de lei era prețul platit de populație.

După ce am finalizat etapa unu în care s-a schimbat tubulatura cu diametre mari, pierderile s-au redus la jumătate, iar prețul gigacaloriei a scăzut la 1284 de lei și la populație prețul a fost redus la 350.

Puteam alege calea ușoară, care presupunea să nu începem aceste investiții și să ajungem ca multe alte orașe din țară cum ar fi Buzăul și Galațiul unde sistemul centralizat de încălzire a fost închis. Am ales să refacem cu bani europeni rețelele de conducte de termie și să construim o centrală termo-electrică nouă cu emisii aproape de zero.

Vom continua până când la Constanța vor fi înlocuite toate conductele. Știm că este un proces de durată, care produce disconfort, însă satisfacția și beneficiile pe care le aduc după ce ele vor fi gata merită

În ce constau lucrările care se desfășoară la această oră la sistemul termic de transport și distribuție?

Vergil Chițac: Așa cum vă spuneam, pentru că de 50 de ani nu s-a mai investit în nimic din ceea ce presupune sistem de termoficare, a fost nevoie să schimbăm tot: rețea de transport, rețea de distribuție și în ultimă fază să construim un nou CET.

Reabilitarea și modernizarea sistemului de termoficare a fost împărțit în mai multe etape. Până acum avem 6 etape care sunt în diverse stadii. Am pornit lucrările pentru 3 etape, dintre care una este finalizată, iar celelalte două sunt în diferite stadii de aceea sunt multe lucrări în oraș. Pentru restul de 3 am depus documentațiile pentru finanțare ori am semnat deja contractele pentru lucrări.

Prin etapa I, care a și fost finalizată în luna decembrie a anului trecut, au fost reabilitați și modernizați peste 21 km traseu de conducte și breteaua de legătură dintre cele două magistrale. De asemenea, au fost înlocuite vanele, căminele și dispozitivele de contorizare a agentului termic primar de la intrarea în punctele termice.

Etapa a II-a este realizată în procent de 45% și presupune înlocuirea a 12,7 km traseu de rețea termică primară, 25,4 km de conducte din magistrala II, conducte vechi/uzate cu izolația termică deteriorată.

La etapa III suntem mai avansați, în sensul că am realizat deja 75% din lucrările care presupun reabilitarea a 4,03 km traseu de conducte primare aferente a trei tronsoane de rețea termică primară și 3,025 km traseu de conducte secundare aferente unui număr de 11 puncte termice, precum și reabilitarea de vane, cămine, înlocuirea ansamblelor de contorizare a agentului termic primar și secundar, precum și montarea unei bucle de echilibrare hidraulică.

Etapa a IV-a presupune reabilitarea unor rețele termice secundare, aferente 12 puncte termice în lungime de aprox. 23 km. Pentru acest proiect în luna ianuarie am semnat contractul și am dat ordinul de începere a lucrărilor. Pentru etapele V și VI, care presupun, de asemenea, înlocuirea altor mulți km de conducte, am depus la 1 februarie cereri de finanțare pe Fondul de Modernizare.

Vom continua până când la Constanța vor fi înlocuite toate conductele. Știm că este un proces de durată, care produce disconfort mai întâi pentru că este nevoie să se lucreze în subteran, însă satisfacția și beneficiile pe care le aduc după ce ele vor fi gata merită și mă refer la apă caldă non stop fără opriri pentru revizii și o gigacalorie ieftină.

 

În data de 1 august 2023 Centrala Electrica de Termoficare „CET Palas” a fost preluat efectiv de primăria Constanța

 

Când ați preluat CET Constanța și care era situația acestuia?

Pe 23.06.2023 a fost aprobată Hotărârea de Guvern prin care bunurile mobile și imobile ale Centralei Electrice de Termoficare „CET Palas” au fost trecute din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Energiei, în domeniul public al municipiului Constanța, iar la 1 august 2023 CET-ul a fost preluat efectiv de municipalitate.

La acea dată, CET Constanța era în insolvență și activitatea acestuia a fost preluată de noua societate a primăriei – Termocentrale Constanța. Societatea are echipamente cu care asigură activitatea de producere a agentului termic care mai pot funcționa câțiva ani, până la punerea în funcțiune a noului CET. Dar trebuie să ținem cont de faptul că și echipamentele sale, la fel ca și rețeaua de transport și distribuție au fost construite în anii 1970 și încep să-și arate vârsta. Nu mai pomenim de componenta de mediu, care este foarte importantă.

 

Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul are o valoare de 138,3 milioane de euro cu tot cu TVA

 

Ce caracteristici are noua Centrală termică?

Noul CET este un proiect modern, pentru care vom porni lucrările în curând. A fost primul proiect pe țară depus la Ministerul Economiei și vine în completarea lucrărilor de înlocuire a rețelei termice de transport și distribuție. Noua Centrală lucrează în regim de cogenerare așa că are în componență și un sistem care va produce energie electrică, 50 MW. Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și va avea implicații pozitive în viața orașului:

- economice, prin reducerea semnificativă a consumului de combustibili, a costurilor și cheltuielilor de operare;

- sociale, prin sporirea confortului termic și creșterea accesibilității populației la sistemul centralizat de încălzire;

- de mediu, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2), reducerea consumului de energie primară și, automat, reducerea poluării.

 

Proiectul are o valoare de aproximativ 138,3 milioane de euro cu tot cu TVA (581.311.113 lei fără TVA) fonduri nerambursabile, iar termenul de finalizare este 13.12.2025.

La finalul tuturor acestor proiecte locuitorii Constanței vor avea condiții mai bune, vor plăti mai puțin pentru încălzire și apă caldă și va scădea și poluarea din oraș.