Agora din „Colțul Microbiștilor”, din parcul Cișmigiu, aproape de Schitu Măgureanu și puțin înainte, pe mâna stângă, cum vii dinspre Primăria Capitalei, e un mini-parlament civic din care s-ar putea selecta unii miniștri mai buni decât cei pe care i-am avut și îi avem

Printre zornăitul zarurilor la jocul de table, aranjatul pieselor de rummy și o sorbitură, două, din sticluțele de cocârț ieftin camuflate în buzunare, microbiștii, mai toți ajunși la vîrsta senectuții – fie că-s steliști, dinamoviști sau rapidiști – au păreri, convingeri și concluzii de oameni înțelepți. Aici nu contează că ești profesor, medic, inginer, sculer-matrițer, instalator sau boschetar. Dar, ca în orice „meritocrație”, în Cișmigiu, la masa de joc rămâne întodeauna cel care căștigă, iar looser-ul se ridică și face loc altui jucător. În „Colțul Microbiștilor” nu există moțiuni de cenzură.

„Grecii sunt deștepți. Nu fac nimic, sunt datori vînduți și o duc bine!”

„Nu se minte! Nu se minte! Totul’ este ca-nainte!”, râde Ernest Nagy, de 70 de ani, fost tehnician la IRUC Pipera și dinamovist înfocat, care tocmai e pe val la o partidă de table.. Zice că toată lumea se aștepta la o finală Iohannis-Dancilă: „În turu’ doi o să învingă Iohannis, categoric! Veorica și pesedeu’ n-are cu cine să facă alianță să câștige. Cât despre guvernu’ ăsta și alegeri anticipate, vedem la primăvară, că e belea dacă umblă la pensii, salarii și dacă o să umfle prețurile la alimente și uitilități”. Dumitru Constantin, de 80 de ani, fost lăcătuș în construcții, căruia îi zice lumea, nu se știe de ce, nea Florică, se oftică grav când îi face prepoinentul o „poartă-n casă” după un „șase-șase” de generic: „Nu l-am suferit niciodată pe neamțu’ ăsta! Te uiți la el ce grandoman e! Cum, mă, să vezi cum merge țara și tu să dai cu bățu’ prin gard? România e o colonie, că la noi comandă toată lumea din toată lumea”. Se scarpină sub bască și concluzionează, firesc: „Grecii au fost mai deștepți. Au mărit salariiile și pensiile, nu fac mai nimic, sunt datori vânduți, da’ trăiesc bine”. Apoi, cade în regresie și povestește de bombardamentele americanilor din ’44, când el avea doar cinci ani, și chiar dacă era război mondial se trăia mai bine ca acum.

 Cum o să piardă liberalii pentru liberalizarea pesedistă

În dezbatere intervine și tâmplarul Ion Tudose, de 72 de ani, stelist pînă la capăt, dar care, paradoxal, zice că ține și cu Dinamo, așa, ca echipa a doua. „Barna ar fi putut să iasă pe locul doi, da’ l-a afectat chestia aia cu fondurile europene. Paleologu e el băiat deștept, da’ a greșit, că a fost perceput ca omu’ lu’ Băsescu, iar Cumpănașu s-a băgat ca musca’n curu’ calului!”, completează tabloul scrutinului nea Ion. „Toți e o apă și-un pământ. Toți promite, zice și nu face. Pesedeu’ a mai dat la pensie. Ăștia nici n-au venit bine că vor să ți-o taie”, se bagă-n vorbă un chibiț cam de aceeași vârstă.

Nea Ion e imperturbabil în raționamentul său: „Să vezi acu’ cum o să ne ia la puricat pe toți cu ajutoarele de încălzire. Că vor să de subvenția numai’ la unii, nu la toți. Și o să piardă liberalii pe liberalizarea prețurilor la gaze propusă de pesediști”. Scuipă cu ciudă.

Radiografie politică de jucători de rummy

La o masă alăturată e o partidă de rummy încinsă. Constantin Ștefănescu, de 71 de ani, fost profesor de istorie militară zice și el că se aștepta la deznodământul ăsta: „Paleologu o fi el băiat deștept, dar reprezintă o cauză urâtă, a lu’ Băsescu, care a fost o deziluzie. Barna n-a venit cu o ofertă concretă, Diaconu îmi place – că-l cunosc personal – dar fără sprijinul unui partid puternic n-a putut face mare lucru, Cumpănașu a apărut de nicăieri și o să dispară ca un nimeni și Cataramă n-are nicio credibilitate”. Ignoră zornăitul babaroaselor din jur și o dă pe fotbal: „Aici mai avem speranță. E în creștere. Naționala de tineret are potențial. S-a văzut asta. Și nici n-am știut că Mirel Rădoi nu ia bani de la FRF. Bravo lui”.

O altă partidă de rummy de top a strâns mai mulți chibiți la altă masă. La întrebarea cum vede situația țării între cele două tururi de scrutin un nene cu ochelari fumurii, căruia lumea îi spune dom’ profesor, „gigulantizează” zarurile și se enervează: „Unde m-ai găsit, frate, că și-așa declar opt în loc de unu!”. Ușor-ușor, se dă pe brazdă: „În turu’ doi n-are nicio șansă Dăncilă! Tot Iohannis iese, că neamțu’ e mai bine pregătit, are anvergură internațională și prezență fizică. Dar cu siguranță și serviciile și-au băgat nasul, ca și data trecută, și nimeni n-a avut curaj să conteste. Paleologu o fi el o prezență plăcută, că a învățat ceva cît a stat prin Franța, da n-a avut nicio șansă”. Din spate mi se șoptește: „E deștept, că a fost profesor de fizică”.

„«Mandolină» o să ne dea «măciuci»!”

Nea Costel, de 71 de ani, rapidist din născare și fost muncitor la fosta uzină „23 August” e sceptic: „Cu ăștia, liberalii, nu facem nimic. Au și început să se plângă că n-au nimic. Că n-au nici sedii. Vai de capu’ lor... PSD-ul ne mai dădea ceva la pensii și anu” ăsta și ălălalt și ăștia o să ne dea «măciuci». Ce să ne dea altceva «Mandolină» ăsta?”.

Panait Ușurel, la 89 de ani, e decanul de vârstă al tablagiilor din Cișmigiu. Avea zece ani în 1940 și-și aduce aminte cum evreii li se luau locuințele erau puși să măture pe străzi. Apoi, face o parabolă: „Neamțu’ ăsta a retrocedat casele sașilor și au ajuns la el”. Al moș îl ia în tărbacă: „Îi mai dăm și noi o bucată de pîine să aibă după ce bea coniac Alexandrion . Se tachinează între ei precum copiii. Nea Ușurelu îl înjură de mamă și-i zice că-l lasă însărcinat dacă mai deschide gura.

Guvernul din Cișmigiu

În „Colțul Microbiștilor” din Cișmigiu șahul nu prea se mai joacă. Tablele și rummy-ul sunt la putere. „Au murit mulți. Nu e lună să nu se mai ducă vreun șahist. Asta e”, suspină unul dintre veterani care amestecă în palme zarurile. Le aruncă mută piesele și adversarul i-o dă cotită: „Puteai să fugi. N-ai vrut să fugi. Ai luat-o acu’”. Un nene serios, cu pălărie, costum și pardesiu, care vrea să rămână anonim, conchide: „Deocamdată, noi, aici, în Cișmigiu, n-am făcut nciun Guvern. Dar, sigur, am avea aici miniștri mai buni. Că am știi să conducem. Asta cu pregătirea politică mă lasă rece”. Apoi, se mai gîndește un pic, și mai înmoaie verdictul: „Bine, și aici trebuie făcută o mică selecție, că ne cunoaștem...”.