Cea mai importantă statuetă paleolitică din România și din sud-estul Europei poate fi admirată la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște. Realizată din gresie, „Venus din Piatra Neamț”, după cum a fost ea botezată, măsoară 10 cm. Nu are fizionomie, ci un fel de „coafură” peste față. I s-a spus „față de extraterestru”, și se vede cu ușurință în imagini de ce. Dar și alte „Venus” arată la fel, cu o coafură sau o „cască” cu model peste chip. Vom reveni asupra lor. Toate au aproximativ aceeași înălțime.

„Sora” celebră a lui „Venus din Piatra Neamț”

În Europa, au fost descoperite, de-a lungul timpului, multe astfel de statuete. Peste 100 dintre acestea au fost descoperite de arheologi într-o arie extinsă, din Siberia până în Spania.

Ele au fost denumite, generic, „Venus”. Astfel cea descoperită la noi e „Venus din Piatra Neamț”. „Sora” ei cu cea mai mare notorietate e austriacă – „Venus din Willendorf”.

„Venus din Willendorf” este realizată din calcar oolitic.  E colorată cu ocru roșu și măsoară 11 cm înălțime. Cercetătorii au stabilit că are 26.000 de ani. A fost descoperită în anul 1908, în timpul escavărilor conduse de arheologii Josef Szombathy, Hugo Obermaier și Josef Bayer într-un sit paleolitic în apropiere de Willendorf, un oraș din Austria.  Dar piatra din care a fost sculptată nu se găsește în zonă. De aici și concluzia că statueta a fost adusă din altă parte.

Vârsta statuetei de la Piatra Neamț stabilită încrucișat

Vechimea statuetei de la Piatra Neamț a fost stabilită ca fiind de 17.200 de ani, în urma unor analize realizate la cel mai bun laborator din lume, Beta Analitica, din SUA. Aceeași vârstă a fost stabilită și de un laborator complex de la Turnu Măgurele, unde statueta a fost datată cu Carbon 14.

Cum a fost descoperită „Venus din Piatra Neamț”

Statuia a fost descoperită la Piatra Neamț, pe 21 iunie 2019. Cercetătorii Marin Cârciumaru, Elena Cristina Nițu și echipa lor lucrau într-o zonă arheologică, lângă oraș. Aceasta a fost grav afectată de inundațiile din a doua decadă a lunii iunie. În timpul unei inundații, arheologii s-au gândit că dislocările de teren le-ar putea fi utile în munca lor. Așa că au ieșit pe teren.  Cu ei se afla și  Andrei Șmeu, un elev de 19 ani, pasionat de arheologie. El a surprins statueta , în noroi.

Băiatul, pe atunci elev la Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț, a anunțat imediat: „Am găsit o statuetă! Seamănă cu cea de la Willendorf! Are coafură”.

„Grasă și frumoasă”

Cercetătorii care au descoperit statuia au relatat pentru B1.ro cât de valoroasă este aceasta. „Ea are o valoare simbolică certă, cele care sunt redate sub forma aceasta opulentă, adică sânii foarte dezvoltați, fesele, și mai ales faptul că nu există detalii la cap, deci numai acele părți anatomice ale corpului care sunt legate de fertilitate, ne duce cu gândul că ele erau un simbol al fertilității, al mamei protectoare a clanului respectiv.

Există statuete zvelte care nu au nici o legătură cu această idee și până la urmă ultimele ipoteze duc spre ideea că sculptorul din perioada respectivă sculpta modelul pe care îl avea în față, mai zvelt mai puțin zvelt”, spune profesorul. Cercetătorii spun că în Paleolitic / Epoca de piatră artiștii au început să realizeze sculpturi de femei, cele mai multe fiind obeze.

Majoritatea figurilor umane, realizate între anii 30.000 – 5.000 î.Hr, sunt femei. Mai exact, 90%. Și, fără excepție aproape, toate sunt femei cu forme exagerate. Istoricii spun că aceste statuete sunt reprezentative pentru epoca în care au fost făcute, în care societatea umană era matriarhală. În acele vremuri, femeile aveau rolul cel mai important în comunități.

Iar grăsimea, contrar a ceea ce considerăm azi, a fost văzută ca o formă de frumusețe, în mai toate culturile lumii. Chiar și la noi în țară, mult timp s-a folosit expresia „grasă și frumoasă”. Dar cea mai importantă caracteristică a tuturor statuetelor „Venus” este absența feței. Până acum cercetătorii nu au putut oferi o explicație cu privire la acest detaliu.