Grecia nu va părăsi zona euro, orice s-ar întâmpla în urma alegerilor de duminică, iar BNR este pregătită să apere stabilitatea financiară a românilor, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, într-un interviu pentru EVZ.
EVZ: Cum vă aşteptaţi să evolueze preţurile lunile viitoare? Adrian Vasilescu: Ne vom confrunta cu un paradox statistic: preţurile nu vor urca, dar va urca inflaţia. Probabil, către o rată pe 12 luni de 3-4 la sută, după ce în mai am înregistrat 1,79 la sută. Va fi însă un efect statistic ce se va manifesta, până în toamnă, pe măsură ce, una câte una, ies din seria de 12 luni cele patru luni - iunie, iulie, august şi septembrie - în care, în 2011, au fost înregistrate rate negative. Rata anuală (mai corect anualizată) a inflaţiei se calculează înmulţind între ele ratele inflaţiei pe ultimele 12 luni. Am ajuns la 1,79% în mai şi s-ar putea să menţinem şi iunie cu inflaţie mică. Dar către septembrie încolo vor fi creşteri. Aşadar, fără să se schimbe nimic în tabloul preţurilor, fără să se scumpescă ouăle, fără să se scumpească energia, creşte inflaţia. Către 3-4 la sută. Pe această bază este realizată prognoza BNR pentru 2012.
Cum consideraţi ne va influenţa evoluţia cursului, în special în zona inflaţiei? Influenţa curs-inflaţie poate fi reciprocă. Se poate întâmpla să avem şi momente de nervozitate pe piaţa valutară. Au fost câteva zile, începând din 8 mai, când cursul a crescut foarte repede. Am văzut atunci o creştere a inflaţiei lunare de la 0,07%, în aprilie, la 0,20%, în mai. Asta înseamnă că şi cursul şi-a spus cuvântul. Faptul că în câteva zile am avut cinci-şase praguri ale cursului - de la 4,40 lei/euro, până la 4,46 lei/euro a influenţat şi rata inflaţiei. Vom avea un curs de 5 lei/euro? Nu, desigur. BNR apără stabilitatea preţurilor şi, prin urmare, va folosi întregul instrumentar pentru ca leul să nu se deprecieze excesiv. Sigur, BNR nu intervine niciodată împotriva mişcării naturale a cursului. În iulie 2007 leul se întărea, căpăta atractivitate şi ne-am trezit cu un euro de 3,11 lei. BNR a avut un rol important în a tempera aprecierea leului, fără a provoca o schimbare radicală. În toamnă, în 2007, situaţia s-a schimbat, în America începuse criza. Pe măsură ce slăbea oferta de valută, cursul a luat altă turnură. În toamna lui 2008 vedeam deja că nu mai intra valută. Valul care însemna 20 de miliarde de euro intrări de capital pe an s-a oprit în toamna anului 2008. Din 2009, au mai intrat doar câteva miliarde. Noroc cu FMI-ul. Noroc şi cu faptul că FMI a înţeles "să încalce" o regulă care nu fusese încălcată niciodată timp de 40 de ani: să dea un împrumut direct la buget pentru acoperirea deficitului, chiar dacă nu a spus-o deschis, ca să fie plătite pensiile şi salariile bugetarilor. Ce impact ar putea avea asupra României un rezultat negativ la alegerile de duminică din Grecia? Populaţia României, cel puţin populaţia cu depozite în bănci, a ajuns la un grad rezonabil de maturitate. A înţeles că depozitele sunt asigurate, la 100.000 de euro. Şi e garanţia statului, prin lege. Au tot apărut însă ştiri că băncile greceşti îşi vor retrage capitalul. În România nu aveam bănci greceşti, ci bănci româneşti cu capital din Grecia. Aceste bănci sunt autorizate şi supravegheate de banca centrală. Imediat ce Nicu Cinteză (şeful supravegherii din BNR) a văzut că nivelul capitalurilor într-o bancă sau alta a scăzut un pic, dă telefon la Atena şi discută cu acţionarii de acolo: "aduceţi capital în plus pentru că nivelul vostru este puţin în scădere".
Ce înseamnă puţin în scădere? Solvabilitatea aprobată la nivel european este de 8%. Noi aici, în România, impunem 10%, dar nivelul realizat este 12%, iar băncile cu capital grecesc au aproape 3 puncte procentuale peste medie, pentru că monitorizarea lor a fost mai atentă. De câte ori au fost uşoare scăderi de nivel au fost chemaţi cu capital. Azi li s-a spus, a doua zi au venit cu banii.
Dacă ar fi ca o bancă să se lichideze, ceea ce este un scenariu absurd, nu e nicio problemă: o cumpără o altă bancă. Aşa că indiferent de ce se va întâmpla la Atena, aici situaţia este confortabilă. Dar pe pieţe financiare putem vedea fluctuaţii în aceste zile? Zvonurile că s-ar putea întâmpla ceva în Grecia a condus la "spargerea" unor praguri de curs. Investitorii au adus mai puţină valută. Dar când vor vedea că nu se întâmplă nimic aici vor veni în continuare cu valută. S-ar putea să fie recesiune în zona euro. Va suferi exportul? Exportatorii au învăţat lecţia, şi-au găsit debuşee în afara Europei, s-au dus în Africa, s-au dus în Asia. Dacă leul scade, exporturile nu au de profitat? Nu neapărat, pentru că o mare parte dintre exporturi au o componentă însemnată de import. Unele au până la 80%, altele până la 60%, altele până la 20%. Am văzut şi argumentul acesta: "De ce BNR nu dă drumul la curs pentru că ar favoriza exportul". Noi avem multe discuţii cu exportatorii. Vin pe la Banca Naţională şi de fiecare dată ne spun: "Nu vă luaţi după unii care ţipă prin pieţe pentru că noi avem probleme în egală măsură cu importul şi cu exportul.
Ce impact ar avea asupra Greciei ieşirea partidului de extremă stângă la alegerile de duminică? În Atena se retrag bani din bănci pentru că populaţia din Grecia este foarte speriată de zvonuri. Circulă tot felul de zvonuri, inclusiv că vor fi naţionalizaţi bani, deci depozitele bancare. Nu ştiu cine le lansează şi ce interese sunt, dar cert este că dacă auzi aceste zvonuri îţi iei măsuri. Pe greci îi va costa această degringoladă şi această perioadă de confuzie internă. Dar ajutorul european va continua cu siguranţă. Deci nu credeţi într-o ieşire a Greciei din zona euro... Nu cred în niciun caz. Eram în Grecia în perioada în care ţara intra în Uniunea Europeană. Avioanele plecau şi veneau de la Atena spre capitalele europene. Tot felul de demnitari plecau şi făceau lobby în capitalele europene. Un jurnalist grec mi-a spus atunci: "dacă Grecia nu intră în Uniunea Europeană istoria Greciei se va răsuci în mormânt". Grecia a intrat în Uniunea Europeană, a intrat şi în zona euro, şi a avut câştiguri imense. Până la ora asta este ţara care a câştigat cel mai mult din zona euro şi din Uniunea Europeană. S-a creat însă un soi de hazard moral. Fondurile europene, pe vremea când au intrat ei în Uniunea Europeană, nu se dădeau ca acum, atât de greu. Curgeau repede. Au luat o grămadă de fonduri şi au făcut investiţii în infrastructuri, autostrăzi, porturi, aeroporturi, şi-au pus la punct turismul. Toate astea au făcut să creadă că viaţa merge într-un singur sens. Ori viaţa nu merge într-un singur sens.
Grecii par destul de refractari la sacrificii... Chiar dacă populaţia nu a înţeles, au înţeles-o toate partidele politice. Inclusiv acest partid tânăr, Syriza, a înţeles-o, şi declaraţiile lor sunt foarte limpezi: "nu ne interesează să ieşim din Uniunea Europeană şi din zona euro". Ce greşeală ar putea avea loc la noi, pe plan local, care ar putea să sperie investitorii? În privinţa anului electoral, cred că lucrurile nu sunt în zona de pericol pentru că criza asta ne-a învăţat multe. Populaţia a învăţat să nu mai creadă în promisiuni, guvernanţii au văzut cât de rău se pot întoarce lucrurile dacă promit ceva şi nu pot respecta. Aşa că multe au fost învăţate şi nu cred că e un pericol. Numai o panică absolut nejustificată ne poate scoate din ritm, altfel nu este niciun motiv ca noi să avem temeri. În cazul în care s-ar întâmpla un necaz, banca centrală este pregătită cu scenarii A, B, C, D aşa încât să nu fie afectate băncile indiferent ce s-ar putea întâmpla prin jurul nostru. CARTE DE VIZITĂ
ADRIAN VASILESCU, Consilier la BNR
- Are studii economice universitare
- Din 1996 a coordonat direcţia de comunicare a BNR
- În 2000 a fost principalul consilier al premierului Mugur Isărescu
- Este coordonatorul colecţiei "Fascinaţia economiei", de la editura Minerva
