Fostul vicepremier, Vasile Dîncu, a clarificat, în exclusivitate pentru EVZ, modificările aduse Codului Administrativ în perioada în care era ministru al Dezvoltării, printre care și prevederea prin care persoanele reabilitate după o condamnare pot fi în Guvern. El a precizat că proiectul nu a trecut prin Guvern, dar că o Comisie interministerială care se afla sub coordonarea ministerului Dezvoltării a lucrat la modificările Codului Administrativ. Dîncu a adăugat că nu ar trebui să se discute despre acest subiect, atâta timp cât este vorba despre persoane reabilitate și „cine a fost reabilitat după o condamnare în mod normal poate să ocupe orice funcție”.

Evenimentul zilei: Fostul premier Dacian Cioloș a spus că nu a fost o măsură asumată de Guvern și că este răspunderea ministerului care a făcut modificările și le-a lansat în dezbatere publică. Dvs. erați atunci ministrul Dezvoltării și vicepremier. Cum comentați?

Vasile Dîncu: „Ce să comentez? Chestiunea aceea n-a trecut prin ședință de Guvern, proiectul Codului Administrativ. Proiectul n-a fost făcut de ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în acel moment, ci de o Comisie interministerială din care au făcut parte oameni din toate ministerele, de la președinție, din toate zonele. Deci problema nu este asta. A fost pus în dezbatere publică.”

EVZ: Pe 8 noiembrie 2016?

Vasile Dîncu: „Da. Nu știu, n-am verificat dacă nu s-au făcut modificări de atunci sau nu. Habar n-am. Însă nici nu ar fi trebuit să se discute despre chestiunea asta, pentru că este vorba despre persoanele reabilitate. Ori reabilitarea este o instituție din Codul Penal și e o chestiune constituțională. Deci cine a fost reabilitat după o condamnare în mod normal poate să ocupe orice funcție. După părerea mea este o dezbatere falsă, o isterie colectivă fără niciun sens. A explicat asta ministrul Justiției. Că ar fi fost sau că nu ar fi fost acel alineat, e același lucru. Orice persoană care a fost reabilitată prin procesele constituționale și legale din Codul Penal are dreptul de a fi ales. Nici nu știu de ce discutăm acest lucru.” 

EVZ: Deci acele modificări au fost făcute de către o Comisie.

Vasile Dîncu: „E o Comisie interministerială care a redactat, din partea tututor instituțiilor a redactat Codul Administrativ, care însemna adunarea a 20 de legi într-o singură lege, într-un singur Cod, pentru că sunt mii de acte normative care se bat cap în cap legate de incompatibilitatea aleșilor, de exemplu. Și atunci a fost o operă de a aduna toată Legea administrației într-un singur Cod, ceea ce este normal și firesc în orice democrație modernă.”

EVZ: Ce alte instituții au fost implicate în acea Comisie?

Vasile Dîncu: „Nu mai știu. Întrebați la Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru că toate instituțiile au avut reprezentanți. A fost o Comisie interministerială care a lucrat la acest proiect, desigur coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale, dar au fost și juriști, inclusiv de la universități, au fost specialiști. Deci toată lumea a lucrat la acest proiect. A fost lansat în dezbatere publică, dar nu a ajuns în Guvern pentru că noi n-am mai avut timp să-l punem în această fază. N-a trecut nici prin Parlament. A fost pur și simplu un proiect propus de o Comisie interministerială care a fost stabilită atunci. Cei de la minister știu și componența acelei Comisii, dar acea prevedere n-are nicio problemă și n-are legătură nici cu Dragnea, nici cu nimeni. Dacă stabilim să scoatem din Codul Penal instituția reabilitării, atunci sigur că este de discutat. Dar deocamdată aceasta există, deci n-are nicio incidență asupra unui caz particular acea referire pe care juriștii au făcut-o. N-am stabilit-o eu și nici n-am știut de ea, ca să vă spun sincer.”

Guvernul a transmis, ieri, că proiectul privind Codul administrativ, care stabileşte că persoanele condamnate penal pot ocupa funcţii în Executiv după reabilitare, a fost elaborat şi pus în dezbatere de Cabinetul Cioloş, şi nu reprezintă o iniţiativă a actualei guvernări. 

Cioloș: Guvernul nu și-a asumat proiectul

Replica fostului prim-ministru n-a întârziat să apară, el spunând că proiectul de Cod Administrativ nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat și nu a fost adoptat de guvernul Cioloș.

”Doamna Shhaideh încearcă să ascundă sub umbrela Guvernului Cioloș doar lucruri care-i convin șefului.  Guvernul Cioloș a adoptat multe acte normative bune pe care noua majoritate a ținut cu orice preț să le golească de conținut pentru că deranjau.  Conținutul proiectului de Cod administrativ, în schimb, nu a fost asumat de guvernul pe care l-am condus”, a scris, ieri seară, pe Facebook, Dacian Cioloș.

Clarificări suplimentare legate de subiect apar și pe pagina de Facebook a Platformei România 100, mișcarea fondată de Dacian Cioloș. 

„În legătură cu informațiile lansate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene, despre articolul privind amendarea Legii 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, Platforma România 100 face următoarele precizări:

- Proiectul de Cod Administrativ, la care se lucrează încă din 2001, nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat și nu a fost adoptat de guvernul Cioloș.

- Responsabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparține strict ministerului inițiator.

- Platforma România 100 condamnă cu tărie acțiunea de dezinformare a opiniei publice lansată de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorința de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ și a unor prevederi controversate pe umerii altui guvern”, scrie pe pagina de Facebook a platformei România 100. 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a oferit, ieri, cu explicatii suplimentare pe tema Codului Administrativ, cel în care se prevede că persoanele cu probleme penale pot intra în Guvern, dacă au fost reabilitate. Această prevedere nu este una specială, pentru că oricum în România majoritatea faptelor sunt prescriptibile, așa că o astfel de prevedere nu face altceva decât să întărească prevederile din Codul Penal.

Firul evenimentelor

În presă au apărut ieri informații cu privire la un proiect de lege privind un Cod administrativ, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale modifică, printre altele, Legea 90/2001 care interzicea persoanelor condamnate să fie membri în Guvern, din cauza căreia Liviu Dragnea nu a putut ajunge premier, în sensul în care persoanele care au suferit condamnări penale pentru care a intervenit reabilitarea pot face parte din Guvern.

Reamintim că liderul PSD, Liviu Dragnea a fost condamnat în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, ceea ce ar însemna că reabilitarea în cazul sau ar urmă să se calculeze pentru anul 2020, iar perioada curge din momentul condamnării definitive.

Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de până în 2 ani inclusiv, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat în 2023.  Conform Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de până în 2 ani inclusiv, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. 

Art. 165 din Codul penal spune următoarele:  „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsă închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.” 

Modificarea vine în urma deciziei Curții Constituționale la sesizarea formulată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. CCR consideră, în motivarea deciziei, că interdicția trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, și afirmă că revine Parlamentului sarcină să coreleze condițiile de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de parlamentar.  

Proiectul Codului Administrativ are 246 de pagini. În prezent este în stadiul consultărilor interministeriale, urmând apoi să între în dezbatere publică. Odată adoptat de Guvern, proiectul merge în Parlament, unde poate fi modificat.

Cele două articole din proiect care vizează Legea 90/2001 

Art. 17(b10) 

„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:  a) au cetățenia română și domiciliul în țara; b) se bucură de exercițiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.” 

Art. 651:  (2) În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abroga următoarele acte normative: c) Legea nr. 90/2001 pentru organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare 

Ce a argumentat CCR în motivare

Curtea Constituțională a respins pe 4 mai că inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. "În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competențe, cât și aspecte de legiferare  ce intră în competența Parlamentului".  

Pe 20 iunie, în motivarea deciziei, CCR spunea că interdicția trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, însă afirmă că revine Parlamentului sarcina să coreleze condițiile de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de parlamentar.