Seismologii avertizează că valul de cutremure din Oltenia s-ar putea deplasa și spre alte regiuni învecinate. Peste 800 de cutremure s-au produs în ultimele 10 zile în zona Gorj, fiind resimțite și în județele învecinate. Specialiștii din cadrul Institutului de Fizică a Pământului estimează că mai multe replici vor urma, în următoarea, lună, după seismele majore din 13 și 14 februarie.

Seismologii din cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) avertizează că valul de cutremure înregistrat în ultima perioadă în zona Olteniei ar putea migra spre alte zone. Cu alte cuvine, experții nu exclud ca astfel de cutremure să se producă și în alte regiuni,

Fostul director general al INFP, profesorul Gheorghe Mărmureanu, a declarat că în perioada următoare se va vedea cum vor evolua cutremurele din Oltenia. Iar specialiștii vor avea mai multe informații pentru analizele lor.

„Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante. Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a declarat profesorul Gheorghe Mărmureanu, conform Adevarul.ro.

Ce spun statisticile seismologilor

În zilele de 13 și 14 februarie, în zona județului Gorj s-au produs două cutremure importante cu magnitudine de 5,2 şi 5,7. După cele două seisme principale au avut loc peste 800 de replici, a căror frecvență și magnitudine sunt în scădere.

Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a publicat o serie de hărţi care arată detalii despre caracteristicile seismelor din zona Olteniei. Conform hărților, cele două cutremure mari din 13 şi 14 februarie au avut epicentrele la mai puțin de 10 de kilometri distanță unul de altul. Iar majoritatea replicilor s-au produs în aceeași zonă, la nord-vest de Târgu-Jiu.

Seismele de zilele trecute, din Gorj, au fost cele mai puternice din istoria măsurătorilor făcute de INFP, pentru această zonă. Un cutremur cu magnitudinea 5,2 s-a mai produs doar în 1943. Cele mai puternice seisme de la acel moment și până luna aceasta au fost de 4,0, în 1962 și de 4,5, în 1963.

Cutremurele de suprafață provoacă pagube mai mari

Cutremurele din Gorj s-au produs la adâncimi mici, primul, cel din 13 februarie, a fost înregistrat la o adâncime de 15 kilometri. Al doilea cutremur din 14 februarie, de 5,7, s-a produs mai aproape de suprafață, la 6,2 kilometri. Celelalte replici s-au produs la o adâncime cuprinsă între un kilometru și 30 de kilometri.

Seismologii susțin că fiind vorba despre cutremure de suprafață, energia degajată se disipează pe o rază mai mică, iar drept consecință pagubele produse sunt mai mari decât în cazul seismelor de adâncime, precum cele din zona Vrancea.