Valul de căldură extremă a provocat peste cincizeci de mii de decese în orașele europene. România și Bucureștiul sunt în topul celor mai afectate zone

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Peste cincizeci de mii de decese au fost înregistrate în mediul urban din Europa pe parcursul verii, ca urmare directă și indirectă a temperaturilor extreme. O analiză internațională recentă arată că aproximativ două treimi dintre aceste pierderi de vieți omenești pot fi atribuite încălzirii globale cauzate de activitățile umane. Cercetarea indică cel mai ridicat nivel al mortalității asociate căldurii din întreaga perioadă analizată și atrage atenția asupra riscurilor tot mai mari la care este expusă populația.

Studiul a fost elaborat de experți de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Marea Britanie, acoperind un număr de 854 de zone urbane repartizate în 30 de state europene, printre care și România. Rezultatele complete au fost făcute publice vineri în prestigioasa revistă Nature Health. Această analiză vine în completarea unei alte cercetări derulate de aceeași echipă de specialiști, publicată pe 14 octombrie, care a evaluat impactul temperaturilor extreme asupra populației urbane în intervalul 2000–2025.

Valul de căldură extremă a provocat peste cincizeci de mii de decese în orașele europene. România și Bucureștiul sunt în topul celor mai afectate zone

Conform calculelor efectuate de cercetători, temperaturile deosebit de ridicate din perioada iunie–august au dus la 50.391 de decese. Dintre acestea, un număr de 32.619 cazuri, adică aproximativ 65%, au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de om, în special prin arderea combustibililor fosili.

Bilanțul estimat este cu 71% mai mare în comparație cu cel stabilit pentru vara anului 2022, când metodologia identică a indicat 29.480 de decese provocate de caniculă. Spre comparație, pentru vara anului 2003 au fost calculate 28.462 de decese în zonele urbane monitorizate. Cele mai afectate țări au fost Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Internaționala Trădătorilor. O bătălie din Războiul Rece dusă împotriva SUA de România Populară

Salariul întârzie. Ce drepturi ai și cum îți recuperezi banii

canicula / sursa foto: arhiva EVZ

Vârstnicii și tinerii, afectați de episoadele de caniculă

Persoanele cu vârste de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate din numărul total al deceselor estimate. Cu toate acestea, valurile de căldură au afectat semnificativ și segmentele mai tinere ale populației, fiind identificate peste 800 de decese asociate caniculei în rândul grupei de vârstă 20–44 de ani.

Un aspect remarcabil arată că aproape o treime din totalul deceselor din timpul verii s-au concentrat în perioada 17 iunie – 1 iulie. În acest interval, temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite ale perioadei.

Cum au fost calculate datele epidemiologice

Pentru a evalua impactul real al schimbărilor climatice, oamenii de știință au combinat datele meteorologice cu modele statistice ce descriu legătura directă dintre temperatură și mortalitate. Valorile înregistrate în timpul verii au fost comparate cu cele simulate pentru un scenariu ipotetic în care nu ar fi existat încălzirea globală cauzată de om. Diferența dintre cele două scenarii a permis stabilirea numărului precis de decese atribuibile amprentei umane.

Studiul a cuprins zone urbane din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, alături de Regatul Unit, Norvegia și Elveția, acoperind circa 40% din populația celor 30 de state.

România și Bucureștiul, printre cele mai afectate regiuni din Europa

Conform analizei ce vizează intervalul 2000–2025, România ocupă locul al treilea în clasamentul celor 30 de țări studiate în ceea ce privește rata medie anuală a mortalității asociate căldurii, fiind devansată doar de Croația și Malta.

Pentru mediul urban din România, cercetătorii au stabilit o rată medie anuală standardizată de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta. Datele au fost ajustate pentru a permite o comparare corectă între populații cu structuri demografice diferite.

La nivel de orașe, Bucureștiul s-a plasat pe locul al doilea din 30 de capitale europene evaluate, fiind depășit doar de Zagreb și devansând capitala Italiei, Roma. În capitala României s-a înregistrat o rată medie anuală standardizată de 268 de decese la un milion de locuitori în perioada 2000–2025, în timp ce la Zagreb rata a fost de 314, iar la Roma de 241.

De asemenea, în vara anului 2025, Bucureștiul s-a aflat alături de Roma și Zagreb printre capitalele cu cele mai mari rate ale mortalității cauzate de căldură. Experții explică aceste cifre ridicate din sudul și sud-estul continentului prin expunerea prelungită la valori termice extreme.

Semnal de alarmă pentru sistemele de sănătate publică

Cele 50.391 de decese reprezintă o estimare epidemiologică bazată pe temperaturile înregistrate și pe modelele statistice cunoscute privind mortalitatea, fără a utiliza certificatele individuale de deces.

Specialiști independenți consultați de Science Media Centre España au confirmat importanța acestor date pentru politicile de sănătate publică, menționând totodată că cifrele pot varia ușor în funcție de metodele de calcul folosite.

Temperaturile extreme cresc riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii și pot agrava afecțiunile preexistente, în special la persoanele în vârstă și la cei cu boli cronice. Concluziile cercetătorilor subliniază necesitatea urgentă de a consolida sistemele de alertă timpurie, de a adopta măsuri clare de protecție pentru populația vulnerabilă și de a pregăti rețeaua medicală pentru valurile intense de căldură.