Manifestările de ură contra evreilor și antisemitism au crescut, în Republica Moldova, după atacul teroriștilor palestinieni din 7 octombrie 2023, în urma căruia au murit peste 1.200 de persoane, majoritatea civili, și câteva sute au fost răpiți.

Și, cu toate că evreii sunt protejați de lege împotriva antisemitismului și discriminării, Comunitatea Evreiască face apel la agențiile de aplicare a legii să ia măsuri decisive pentru identificarea și pedepsirea infractorilor și solicită autorităților publice să adopte o strategie similară cu cea existentă în Uniunea Europeană, bazată pe acțiuni pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și sprijinirea comunității evreiești și onorarea memoriei victimelor Holocaustului, se arată într-o analiză publicată de Natalia Munteanu, de la Asociația Presei Independente (API).

Cazuri de antisemitism în Republica Moldova

În ultimele nouă luni, în Republica Moldova au avut loc mai multe cazuri de antisemitism și ură împotriva evreilor. Una dintre cele mai grave astfel de manifestări a avut loc la Soroca, unde a fost profanat un monument al victimelor Holocaustului dintr-un cimitir evreiesc. Făptașii au pictat texte și simboluri interzise, ​​inclusiv în sprijinul teroriștilor palestinieni.

Adjunctul șefului Inspectoratului de Poliție Soroca, Eduard Tincu, a declarat că polițiștii au inițiat un dosar din proprie inițiativă pentru lămurirea împrejurărilor săvârșirii infracțiunii, găsirea făptuitorilor și aducerea în fața justiției. El a mai remarcat că pe unele drumuri naționale, în apropierea localităților Florești și Comrat, precum și în stațiile de autobuz, au fost înregistrate inscripții în sprijinul palestinienilor.

Profesoara de nazism din Chișinău

Un alt incident grav de antisemitism și propagandă nazistă a avut loc într-un liceu din Chișinău, unde o profesoară a glorificat nazismul în fața elevilor ei. „Hitler a început un lucru bun, dar nu l-a terminat - să-i extermine pe toți evreii”, le-a spus profesoara copiilor.

Primăria Chișinău a efectuat o anchetă internă, iar după ce au fost clarificate toate împrejurările, profesoara și-a recunoscut vinovăția. Ulterior, aceasta a depus o scrisoare de demisie, potrivit șefei Direcției Principale Educație, Tineret și Sport a Municipiului Chișinău, Viorica Negrei.

În urma acestui incident, Ministerul Educației și Cercetării a recomandat instituțiilor de învățământ să acorde o atenție sporită activităților de conștientizare menite să prevină violența, extremismul, rasismul, antisemitismul și xenofobia.

Iar Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului, Vasili Coroi, a declarat că educația este singura modalitate „de a dezvolta indivizi proactivi capabili de auto-dezvoltare, care posedă nu numai cunoștințele și abilitățile necesare pieței muncii, ci și independente de opinii și acțiuni, deschise către dialogul intercultural în contextul valorilor naționale și universale.”

Comunitatea evreiască din Republica Moldova, îngrijorată de cazurile de antisemitism

Potrivit statisticilor oficiale, în Republica Moldova trăiesc peste 15.000 de evrei, dintre care circa 10.000 locuiesc pe malul drept al Nistrului și 5.000 pe malul stâng.

Legile țării prevăd pedepse dure pentru cei care neagă Holocaustul, răspândesc simboluri fasciste, rasiste și xenofobe și incită la discriminare și la ură, potrivit articolelelor 176 (1), 346 din Codul penal.

În ciuda acestor prevederi, evreii din Republica Moldova spun că nu se simt în siguranță în țară, că le este frică și că doresc ca statul să le ofere o protecție mai bună.

Inscripții antisemite precum „Palestina liberă” apar din ce în ce mai mult pe străzi, pereți, afișe și monumente. Dar îngrijorător este că nimeni nu e tras la răspundere pentru așa ceva, iar celor care incită la ură nu li se întâmplă nimic. Iar „cei din jur văd că nimeni nu este pedepsit, ceea ce le creează sentimentul că pot continua în același spirit”, explică Alena Grossu, Directorul Comunității Evreiești.

Ea spune că adoptarea, în Republica Moldova, a unei strategii similare cu „Strategia pentru combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești (2021-2030)”, implementată în țările Uniunii Europene, ar putea ajuta la rezolvarea multor probleme legate de prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protecția și sprijinirea comunității evreiești și educarea despre Holocaust.