Preşedintele Senatului s-ar retrage la şefia Curţii de Conturi. După un mandat de prim-ministru, două de preşedinte al Senatului şi o lună ca şef de stat interimar, Nicolae Văcăroiu a atins maximul posibil în materie de funcţii publice.

La 65 de ani, el va renunţa la politică pentru o pensie de lux ca preşedinte al Curţii de Conturi. „Propunerea noastră pentru Curtea de Conturi este Nicolae Văcăroiu. Deocamdată este doar o discuţie, dar nu văd de ce nu ar fi acceptat. Este o persoană respectată“, a confirmat Viorel Hrebenciuc, liderul deputaţilor PSD.

Şi Andrei Alexandru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Senatului, a confirmat posibilitatea numirii lui Văcăroiu la Curtea de Conturi. „Este una dintre variante“, spune Alexandru. Numirea în această funcţie este făcută de parlament, în baza negocierilor dintre partide. Preşedinţia Curţii de Conturi îi va asigura un trai discret, liniştit şi îndestulat timp de nouă ani. Atât durează mandatul preşedintelui Curţii de Conturi, funcţie asimilată ca rang celei de prim-ministru, preşedinte al Camerei Deputaţilor sau Senatului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe lângă salariul de aproape 4.000 de euro (14.000 de lei) pe lună, Văcăroiu va beneficia de toate privilegiile unui demnitar de rang înalt: locuinţă de protocol, protecţie de la SPP, limuzină, birou şi secretară. În plus, el va beneficia şi de pensia de parlamentar. Cele trei mandate de senator exercitate îi vor asigura un venit suplimentar de 4.000 de lei pe lună. Poziţia lui Văcăroiu a fost negociată de PSD cu liberalii, aceştia urmând să primească funcţiile de vicepreşedinţi, susţin surse social-democrate. Despărţit doar de semnătura lui Băsescu

Nicolae Văcăroiu este discret în privinţa nominalizării sale la Curtea de Conturi. Motivul este simplu: nu se poate face un anunţ oficial până nu intră în vigoare noua lege de functionare a instituţiei. Şi mai sunt câţiva paşi de făcut. Pensionarea lui Văcăroiu se află la mâna preşedintelui României. Acesta trebuie să promulge noua lege a Curţii de Conturi aprobată miercuri în parlament.

Dacă Traian Băsescu nu îşi va menţine obiecţiile la lege, are maximum trei săptămâni să o promulge. Este foarte probabil ca şeful statului să ţină în continuare la observaţiile pentru care a returnat parlamentului legea pentru reexaminare. Miercuri, în urma votului dat de Senat la reexaminare, nu s-a ţinut cont de problemele semnalate de preşedinte. Mai precis, şeful statului a considerat neconstituţională prevederea conform căreia regulamentul de funcţionare a Curţii de Conturi este elaborat de instituţie şi nu de parlament.

Din acest motiv este de aşteptat o contestare la Curtea Constituţională din partea administraţiei prezidenţiale sau din partea PDL. În acest caz, numirea lui Văcăroiu ar putea fi întârziată. Dacă se va întâmpla acest lucru, el îşi va menţine poziţia în Senat şi va rămâne înscris în competiţ ia pentru un nou mandat de senator la Argeş. Dacă Văcăroiu va ajunge în fruntea Curţii de Conturi, Mircea Geoană îşi face planuri să-i ia locul la şefia Senatului.

PUTERI

Atribuţiile Curţii de Conturi

> Curtea de Conturi este organismul de control pentru cheltuirea banilor publici.

> La solicitarea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, poate efectua controale amănunţite în orice instituţie publică, având acces nelimitat la orice fel de date financiare.

> Poate cere organelor de cercetare penală să intervină în situaţia în care constată ilegalităţi.

> Are în subordine Autoritatea de Audit, organism care controlează accesul la fondurile europene nerambursabile (PHARE, ISPA şi SAPARD).

CARIERĂ

Poreclit „Hagi al finanţelor“

Din 1969, de când a absolvit Facultatea de Finanţe de la ASE Bucureşti, Văcăroiu a început să lucreze la Comitetul de Stat al Planificării, al guvernului comunist. Până în 1987, a parcurs toate treptele ierarhice. Revoluţia din 1989 l-a prins ca director al CSP. A făcut parte din primul guvern postdecembrist, unde a activat ca secretar de stat la Ministerul Finanţelor şi ulterior ca ministru adjunct al economiei naţionale. Între 1992 şi 1996, a ocupat poziţia de prim-ministru în guvernul PDSR. Activitatea de finanţist i-a adus renumele de „Hagi al finanţelor“, poreclă pe care singur şi-a dat-o într-un interviu.