Lider în cvasitotalitatea sondajelor preelectorale, prezidenţiabilul democrat Barack Obama are mari şanse să devină primul preşedinte de culoare al SUA.

„Factorul rasial“ ar putea răsturna însă deznodământul alegerilor din SUA. Statele Unite sunt, la finalul celor două mandate ale preşedintelui George W. Bush, cu economia în corzi, şomajul în creştere, armata solicitată la limita posibilităţilor şi un prestigiu şifonat chiar şi în faţa aliaţilor lor. Pentru a redresa numeroasele probleme care îl aşteaptă, viitorul preşedinte al SUA ar trebui să aibă câte ceva din calităţile supereroilor atât de populari în cultura americană.

Cei doi principali candidaţi aflaţi în cursa pentru Casa Albă, senatorul democrat Barack Obama şi cel republican, John McCain, nu au ezitat să facă trimitere la eroii de benzi desenate în discursurile lor electorale. Votul electoratului nu va tranşa însă o dilemă atât de simplă precum alegerea între două personaje preferate.

Dincolo de calităţile incontestabile ale celor doi candidaţi şi de programele lor politice, o serie întreagă de prejudecă i cu lungi tradiţii istorice îşi vor pune amprenta asupra verdictului urnelor, posibil chiar în mod hotărâtor.

ÎN ALB ŞI NEGRU Problema rasială, greu de ocolit Presa americană poartă încă de la finele lui 2006 o dezbatere uneori aprinsă pe tema rolului jucat de rasă în alegerile prezidenţiale de anul acesta, continuând să se întrebe dacă Statele Unite sunt gata pentru un preşedinte de culoare.   Nu puţine voci au susţinut că, dacă senatorul democrat Barack Obama ar fi fost alb, el ar fi câştigat mult mai lesne alegerile primare, iar acum ar fi condus detaşat în sondaje.

Alte voci au evocat „factorul rasial inversat“, respectiv sprijinul masiv al negrilor, fără de care Obama nu ar fi ajuns acolo unde este acum. Pe de altă parte, mulţi comentatori vorbesc despre „efectul Bradley“, în virtutea căruia unii alegători albi ar minţi institutele de sondare a opiniei publice că vor vota cu Obama, fiind de fapt hotărâţi să nu o facă din cauza faptului că este „negru“. Un politician, întâmplător de culoare Ascensiunea lui Obama nu trebuie pusă pe seama rasei sale, un obstacol pe care a învăţat de mic să-l depăşească. În fapt metis, Obama s-a văzut încă din tinereţe privit ca „prea alb“ de către unii din comunitatea neagră şi „prea negru“ de către alţii din comunitatea albă. Reuşita sa pare că se datorează desprinderii de generaţiile militante ale personalităţilor de culoare, din care face parte Jesse Jackson. Obama se prezintă mai degrabă ca un politician care se întâmplă să fie negru, cu mesaje şi idei care transcend bariera rasială.

Problema rasismului, scrie „Christian Science Monitor“, este întreţesută cu istoria Statelor Unite încă de la începuturile acestei naţiuni, dar stereotipurile rasiale par a fi pe cale să sufere o schimbare istorică. Cele mai recente sondaje de opinie arată că 91% dintre americani se declară confortabili cu ideea unui preşedinte afroamerican, în contrast cu cei numai 50% care s-ar simţi bine cu un preşedinte în vârstă de 72 de ani, cât are republicanul John McCain.   Bunul-simţ trebuie să învingă

„Este un lucru uimitor şi minunat că atât de mulţi americani găsesc un teren comun. Ar putea fi un moment cu mari consecinţe istorice şi uriaşă însemnătate rasială, dar o victorie a lui Barack Obama nu se traduce şi în sfârşitul inegalităţii rasiale“, apreciază Melissa Harris-Lacewell, profesoară de ştiinţe politice şi studii afroamericane la Universitatea Princeton.

Tot mediile conservatoare vehiculează ideea că mulţi albi vor vota pentru Obama din presupusa dorinţă de a „spăla păcatele“ înaintaşilor lor.

Pe tema unui scenariu în care John McCain câştigă alegerile prezidenţiale, „Newsweek“ notează, într-un editorial semnat de Jonathan Adler, că „milioane de oameni din întreaga lume vor crede că Barack Obama nu a fost ales pentru că e negru“.

Dar Adler încheie prin a spune că intră în săptămâna alegerilor „plecând de la premisa că bunulsimţ şi decenţa poporului american vor dovedi că scepticii se înşală“.

SONDAJ

70% dintre cetăţenii americani spun că rasa nu contează la urne   Şapte din zece americani susţin că rasa candidatului la preşedinţie nu le influenţează decizia de vot, potrivit unui sondaj CNN/Opinion Research Corp. Specialiştii în sondaje de opinie avertizează însă că opiniile declarate ale respondenţilor nu reflectă neapărat poziţia reală a acestora. Democratul Barack Obama ar putea deveni primul preşedinte american de culoare, dar subiectul rasei a fost aproape inexistent în dezbaterile electorale ale candidaţilor.

Potrivit cifrelor furnizate de studiul CNN, numărul americanilor care asigură că nu sunt influenţaţi de criteriul rasial a crescut cu 9% din luna iulie, când a fost realizat un studiu asemănător. Per total, doar 5% dintre respondenţi au admis că rasa este cel mai important factor care le va influenţa alegerea la urne, 11% dintre ei precizând că este doar unul dintre mai mulţi factori. Voturi pierdute, voturi câştigate

Un gram de îndoială este necesar pentru citirea acestor rezultate, potrivit realizatorilor cercetării.   „Criteriul rasial este unul complicat, iar sondajele ar putea să nu dezvăluie intenţiile fiecărui respondent“, precizează directorul pentru sondaje al CNN, Keating Holland. Oricum, spune acesta, Obama va avea atât de câştigat, cât şi de pierdut.

„Numărul voturilor pe care Obama ar putea să le piardă din cauza rasei este aproape egal cu cel al voturilor primite pentru că este negru. Şi ambele cifre par să fie mici, undeva în jurul a 1%, în ambele direcţii“, apreciază Holland. Tema rasială, abordată cu prudenţă

Obama a atins problema rasială în luna martie a acestui an, când a subliniat că SUA nu trebuie să se teamă de această dezbatere dacă vor să elimine tensiunile.   Pe toată perioada campaniei electorale, subiectul a fost însă evitat sau abordat cu prudenţă, atât de echipa democrată, care a subliniat că nu doreşte să exploateze culoarea candidatului, cât şi de stafful republicanului McCain, dornic să evite acuzaţiile de rasism. (Adrian Cochino)