Consiliul European are în vedere achiziția în comun de gaz natural lichefiat și de hidrogen. Altă măsură este completarea stocurilor de gaz în vederea iernii viitoare. Obiectivul acestor inițiative este cel de a reduce dependența energetică a Europei de Rusia, care furnizează actualmente 40% din nevoile sale de gaz.

Cum poate scăpa Europa de depedența de gazul rusesc? Această întrebare va fi tema principală a dezbaterii Consiliului European, care îi va reuni pe liderii celor 27, joi 24 și vineri 25 martie, la Bruxelles. Prețurile energiei, deja ridicate înainte de declanșarea războiului din Ucraina, sunt exacerbate de conflict, Rusia fiind primul furnizor de gaz în Europa.

Printre măsurile preconizate, proiectul de declarație finală a Consiliului European - dezvăluit marți, 22 martie - arată că statele membre și Comisia Europeană vor "colabora la cumpărarea în comun de gaz natural, GNL și hidrogen". Comisia a anunțat că îi va ajuta pe cei 27 să instituie acest program din acest an.

Această măsură a fost cerută de liderii Italiei, Spaniei, Greciei și Portugaliei pentru a combate creșterea prețurilor energiei care afectează particularii și companiile. „O stocare în comun ne-ar permite să ne protejăm reciproc. Achizițiile comune ar permite să avem o putere mai mare de negociere cu furnizorii", a arătat șeful guvernului italian, Mario Draghi, la finalul unei întâlniri la Roma, vineri, 18 martie, scrie La Tribune.

Această propunere este totuși percepută prost de țările furnizoare, deoarece ar limita marja lor de manevră privind prețurile. Dacă ea provoca reticențe în cadrul UE, a devenit mai atractivă o dată cu războiul din Ucraina, care ar putea pune sub semnul întrebării pe termen scurt sau mediu aprovizionarea cu gaz rusesc.

Să se completeze stocurile până la 90%

Comisia ar urma să propună de asemenea statelor membre, la Consiliul European, să adopte o regulă care să impună umplerea la 90% a rezervelor lor de gaz înaintea perioadei de iarnă. Capacitățile de stocare ale UE sunt actualmente pline numai în proporție de 26%. Proiectul de declarație subliniază că cei 27 s-au înțeles să coordoneze această constituire de stocuri și vor începe s-o facă "de îndată ce va fi posibil". Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, se referea deja la această măsură la începutul lunii martie printre "soluțiile comune europene" care ar putea fi luate pentru a tinde spre o Europă mai independentă de energia rusească, mai scrie sursa citată

Discuții pe tema prețurilor

Şefii de stat și de guvern vor dezbate de asemenea noile măsuri destinate să protejeze consumatorii de creșterea costurilor energiei, ca și să optimizeze funcționarea piețelor energetice. Guvernele europene au cheltuit deja zeci de miliarde de euro pentru a limita impactul creșterii prețurilor energiei care începuse înaintea invadării Ucrainei de către Rusia.

Franța, de exemplu, a înghețat prețul gazului vândut gospodăriilor franceze din toamna anului trecut. Această măsură trebuia inițial să coste statul 1,2 miliarde de euro, dar acum Bruno Le Maire evaluează acest cost la 6,4 miliarde de euro.

În alte părți în Europa, Germania a ales să dea ajutoare publice pentru încălzire, Belgia și Ţările de Jos au decis să scadă TVA pe energie și Polonia l-a suprimat pur și simplu pentru gaz.

Neînțelegeri pe tema costurilor

Cei 27 se chinuie totuși să se înțeleagă pe un răspuns coordonat pe fond de dezacorduri privind cele mai bune mijloace de a controla creșterea prețurilor.

Franța, Spania, Portugalia, Italia, Grecia sau Belgia pledează pentru o reglementare a prețurilor la nivel european, plafonând prețurile și decuplând prețul electricității de cel al gazului. Ministrul francez al economiei a susținut, vineri, 18 martie, "o plafonare în 27 a prețului gazului". După părerea lui, aceasta ar permite "să se negocieze cu cei trei principali furnizori ai noștri - Rusia, Norvegia și Algeria - un preț pentru cei 27 care să fie un preț plafonat", adăugând că "s-ar impune astfel un preț maxim companiilor care sunt companii producătoare", referindu-se mai exact la compania rusească Gazprom și la cea algeriană Sonatrach.

Dar alte țări precum Germania, Ţările de Jos și Danemarca sunt reticente, spunând că se tem ca o formă ascunsă de subvenționare a energiilor fosile să nu descurajeze investițiile în energiile regenerabile.

Importurile continuă

În ciuda discuțiilor și a războiului din Ucraina, importurile energetice rusești în Europa au continuat. Potrivit centrului de cercetări Centre for Research on Energy and Clean Air (Crea), pe 21 martie 2022 volumul fluxului între Kremlin și Europa, după 24 februarie, prima zi a invaziei ruse, se ridica la 16,8 miliarde de euro (adică 646 milioane pe zi). În detaliu: 10,6 miliarde de euro pentru gaz, 5,77 pentru petrol (brut și rafinat) și 438 milioane de euro pentru cărbune. O masă monetră care îi permite lui Vladimir Putin să-și finanțeze războiul și să reziste pentru moment la sancțiunile economice impuse de occidentali.