Va reuși Trump ceea ce nu a reușit nici un alt președinte american?
- Adrian Pătrușcă
- 28 ianuarie 2020, 12:55
La rândul său, premierul israelian nu și-a ascuns entuziasmul față de gazda sa: „Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru Israel”, referindu-se la linia dură aleasă de Washington, soldată printre altele cu decizia mutării ambasadei la Ierusalim sau cu cea prin care nu mai consideră coloniile israeliene în Cisiordania drept „contrare dreptului internațional”.
Duminică, secrtarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Saeb Erekat, a anunțat că își rezervă dreptul de a se retrage din acordurile de la Oslo, care reprezintă cadrul juridic al relațiilor cu Israelul.
Potrivit acordului Oslo II din septembrie 1995, Cisiordania a fost împărțită în trei zone: A, sub controlul civil și de securitate al palestinienilor, B, sub controlul civil palestinian și de securitate israelian și C, sub control civil și de securitate israelian.
Or, Erekat consideră că planul lui Trump va „transforma ocupația temporară în ocupație permanentă”.
Planul american a fost respins și de Hamas, care controlează Fâșia Gaza, enclavă palestiniană cu două milioane de locuitori, separată geografic de Cisiordania, la care se limitează autoritatea lui Abbas.
Șeful mișcării islamiste Hamas, Ismail Haniyeh, a avertizat în legătură cu începerea unei „noi faze” a luptei palestiniene împotriva israelienilor.
În iunie trecut, Statele Unite au prezentat o schiță a părții economice a planului, care prevede circa 50 de milioane de dolari investiții internaționale în Teritoriile palestiniene și în țările arabe învecinate, pentru următorii zece ani.
Potrivit palestinienilor, planul lui Trump ar conține anexarea de către Israel a Văii Iordanului, o vastă zonă strategică din Cisiordania, și a Teritoriilor palestiniene, precum și recunoașterea Ierusalimului drept capitala unică a Israelului.
Rămâne încă o enigmă dacă planul lui Trump va conține și un „stat palestinian”. Atât președintele american cât și ginerele său au refuzat până acum să folosească acest termen, o ruptură față de poziția tradițională a comunității internaționale, care vede o soluție cu „două state”.