România. După ce Polonia a decis să permită armatei sale să intercepteze rachete rusești de pe teritoriul ucrainean, în cazul în care există indicii că acestea vizează țara lor, generalul (r) Virgil Bălăceanu explică probabilitatea ca România să adopte o decizie similară.

Acesta, care e și fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și actualul șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, consideră că România nu va aborda în curând această problemă și cu atât mai puțin va lua o decizie similară.

Virgil Bălăceanu, despre probabilitatea ca România să adopte o decizie similară

Generalul în rezervă afirmă că România nu ar putea lua o astfel de decizie nu pentru că ar exista riscuri considerabile, ci pentru că legislația nu include astfel de prevederi.

Chiar și atunci când fragmente de drone rusești au căzut accidental în România, nu au fost luate măsuri, din aceleași considerații legale. În opinia sa, Polonia a făcut alegerea corectă.

„Avem două componente pe care Polonia vrea să le dezvolte. Pe de-o parte, adaptarea legislației care să fie proactivă, adică în situația unor rachete, drone, a căror traiectorie va fi definită ca îndreptându-se spre teritoriul Poloniei sau a statelor Baltice să se realizeze lovirea acestora, chiar în spatiul aerian al Ucrainei.

Până la urmă este o măsură absolut necesară. Este o măsură de apărare”, a spus Virgil Bălăceanu.

Generalul analizează rolul apărării regionale în contextul tensionat

Opinia generalului Virgil Bălăceanu diferă de cea a analiștilor și a factorilor de decizie ai NATO, care, în număr semnificativ, consideră că o astfel de decizie ar putea intensifica conflictul și ar putea determina Rusia să interpreteze acest gest ca fiind ostil, ceea ce ar putea justifica măsuri de represalii.

„Nu este nicidecum o măsură de amplificare a unei situații deja tensionate în zonă. Nu reprezintă un motiv de escalatare a conflictului regional, a conflictului din Ucraina.

Pe de altă parte, Polonia își propune și acel zid de drone, care să apere Polonia și statele Baltice”, a mai punctat generalul Virgil Bălăceanu.

Potrivit generalului, zidul de drone polonez va implica protejarea spațiului aerian nu doar prin sistemele radar, ci și prin sistemele de drone.

Această protecție include cercetarea, supravegherea și capacitatea de a riposta imediat în cazul unor posibile atacuri considerate intenționate.

Generalul a subliniat că până acum nu s-au înregistrat situații în care lovirile să fie intenționate, ci au existat incidente cu drone și rachete pierdute de sub control, cum a fost cazul Poloniei cu racheta S-300 lansată de pe o instalație ucraineană și care a ajuns să devină o amenințare.

Prin urmare, strategia trebuie să se concentreze pe protejarea vieții cetățenilor, în special a celor din zonele de graniță.

Virgil Bălăceanu nu exclude în totalitate situația în care și România ar trebui să ia măsuri similare

Generalul explică că și România s-a confruntat cu incidente, cum ar fi lovirea accidentală a porturilor dunărene de către ruși până în prezent.

În același timp, se consideră necesară pregătirea pentru eventualități mai grave, inclusiv pentru posibilitatea unei lovituri intenționate.

Deși este vorba despre un scenariu destul de exagerat, nu poate fi exclus complet, iar astfel de măsuri trebuie luate în considerare.

„Ca să poți să iei asemenea măsuri, pentru că nu sunt măsuri în stări excepționale, în stări de asediu, de mobilizare, de război, ci pe timp de pace, legislația trebuie să îți permită un asemenea lucru.

Și desigur, punctul doi, să aibă capabilitățile în măsură să îndeplinească o asemenea misiune. Cert e că legislația nu o are”, a mai adăugat generalul Virgil Bălăceanu, pentru Adevărul.