Pe măsură ce Biden își părăsește mandatul, Meta (Facebook) renunță la regimul de cenzură.

Un rezultat al victoriei lui Donald Trump este că directorii de afaceri din SUA își regândesc supunerea față de stânga Democrată.

Facebook renunță la cenzura așa-zișilor fact-checkeri

Cel mai recent exemplu este decizia binevenită a Meta de a-și abandona regimul de cenzură.

Într-un discurs „mea culpa” ce va rămâne în istorie, CEO-ul Meta (Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp), Mark Zuckerberg a anunțat marți că renunță la majoritatea tipurilor de controal al liberei exprimări de pe platformele sale.

„Am ajuns la un punct în care sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură”, a spus el într-un videoclip.

„Recentele alegeri se simt, de asemenea, un punct de răsturnare culturală către prioritizarea din nou a liberei exprimări”.

Ei bine, bine! Domnul Zuckerberg redescoperă curajul convingerilor sale cu privire la libertatea de exprimare.

Cum s-a supus Facebook cenzurii stângii radicale

În primii săi ani, Facebook a adoptat o abordare automată pentru a modera conținutul.

Dar după alegerile din 2016, Democrații au criticat platforma pentru că nu a făcut mai mult pentru a elimina dezinformarea rusă, despre care au susținut că l-a ajutat pe domnul Trump să câștige.

Facebook a stabilit apoi un sistem opac în care terți certificati, cum ar fi instituțiile media și organizațiile nonprofit, verificau postările.

Cele considerate înșelătoare sau false au fost retrogradate în feedurile utilizatorilor.

Prejudecățile de stânga din așa-zisele verificări ale faptelor au provocat o reacție conservatoare și au dus la eforturi pentru modificarea Secțiunii 230 pentru a limita protecția răspunderii pentru platformele online.

Zuckerberg s-a supus presiunilor radicalilor stângii progresiste

Domnul Zuckerberg a încercat, în 2019, să calmeze furiile angajându-se să respecte libertatea de exprimare.

„Astăzi, din ce în ce mai mult, se pare că există mai mulți oameni care acordă prioritate obținerii rezultatelor politice pe care le doresc, în loc să se asigure că toată lumea poate fi auzită”, a spus el la Universitatea Georgetown.

„Cred că trebuie să continuăm să susținem libertatea de exprimare”.

Dar pe măsură ce vânturile din Washington au suflat spre stânga, la fel a făcut și cenzura platformei.

După revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, platforma l-a interzis pe domnul Trump.

 

Cenzură pe voia extremiștilor „woke”

Apoi a suprimat opiniile contrare legate de Covid-19 pe care Democrații le calificau drept dezinformări, adesea fără explicații.

În martie 2021, Facebook a semnalat un articol de opinie al chirurgului de la Johns Hopkins, Marty Makary, despre ritmul în care americanii ar dezvolta imunitatea de turmă.

Platforma a vizat, de asemenea, recenzia WSJ despre excelenta carte a lui Steven Koonin, „Unsettled”.

Ancheta juridică în Murthy v. Missouri a dezvăluit modul în care directorii Meta s-au supus în fața cererilor oficialilor Biden de a cenzura „dezinformarea”.

Curtea Supremă a decis anul trecut că reclamanții nu au dovedit că au fost cenzurați ca răspuns direct la presiunile guvernamentale, dar cazul a scos la iveală interferența Administrației Biden în Big Tech.

Revolta lui Musk

Cenzura progresistă l-a determinat pe Elon Musk să cumpere X.com (fostul Twitter) pentru a oferi un forum de exprimare liberă.

Spre șocul extremei stângi, domnul Musk a eliminat controalele privind discursul politic al platformei și a implementat un sistem de note comunitare prin care utilizatorii pot semnala postările pentru a oferi mai mult context.

Cu alte cuvinte, discursul fals este contracarat de discursul celorlalți utilizatori.

Facebook renunță la așa-zișii fact-checkeri

Meta a anunțat marți că va pune capăt „verificării faptelor” de către terți în SUA și va adopta sistemul X.com.

„Experții, ca toți ceilalți, au propriile părtiniri și perspective”, a remarcat șeful pentru afaceri globale Joel Kaplan.

„Acest lucru a apărut în alegerile făcute de unii cu privire la ce fapte să verifice și în ce fel”.

Controalele asupra discursului de pe platformă au „mers prea departe” și „se așează prea des în calea liberei exprimări”.

„Un program menit să informeze prea des a devenit un instrument de cenzură”, a adăugat domnul Kaplan.

„Prea mult conținut inofensiv este cenzurat, prea mulți oameni se trezesc închiși în mod greșit în „închisoarea Facebook” și adesea suntem prea lenți să răspundem atunci când se întâmplă”.

Subiectele politice, permise din nou pe FB

El a spus că va elimina „restricțiile privind subiecte precum imigrația, identitatea de gen și genul care fac obiectul frecventelor discuții și dezbateri politice. Nu este corect ca lucrurile să poată fi spuse la televizor sau la sala Congresului, dar nu pe platformele noastre”.

De asemenea, Meta va adăuga straturi de revizuire înainte de a elimina o postare și va adăuga personal pentru a primi apelurile utilizatorilor.

Meta va urma, de asemenea, exemplul domnului Musk prin mutarea echipelor sale de examinare a conținutului din California în Texas și în alte locuri din SUA.

Acest fapt poate perturba „gândirea de grup” (groupthink) în Silicon Valley.

Meta anulează, de asemenea, o politică care suprima conținutul politic din feedurile utilizatorilor, ceea ce a produs o frustrare deosebită pentru organizațiile de știri, inclusiv pentru WSJ.

Cât de sincer e Mark Zuckerberk

Asemenea schimbări pot fi parțial motivate de dorința Meta de a își repara relațiile cu Republicanii care vor controla în curând Washingtonul.

Dar, fără îndoială, domnul Zuckerberg răspunde și mesajului pe care alegătorii l-au transmis prin alegerea domnului Trump: Opriți imperialismul progresist.

Unii conservatori au cerut o reglementare sporită a platformelor de social media pe motiv că acestea sunt de facto piețe publice.

Dar domnii Musk și Zuckerberg arată cum piețele, inclusiv piețele politice, rezolvă problema cenzurii.

Mai mult control guvernamental al discursului ar înrăutăți situația.