Este deci, pentru prima oară când USL scade spre 50%. Uniunea a reuşit chiar performanţa de a scădea 5 procente într-o singură zi. Astfel, pe 21 august, 59% dintre respondenţi au declarat că vor vota cu USL, în timp ce doar la o zi după invalidarea referendumului 22 august, intenţia de vot a Uniunii a scăzut la 54%. De altfel, după anunţarea rezultatului referendumului, scăderea în sondaje a USL a fost constantă. Astfel dacă pe 30 iulie, Uniunea pornea de la o intenţie de vot de 64%, atunci urmare a refuzului de a accepta rezultatul referendumului şi a încercărilor de a modifica listele electorale, a scăzut la 61% pe 31 iulie, la 59% pe 21 august, pentru a ajunge la 54% la o zi după invalidarea referendumului.

Traian Băsescu şi PDL, beneficiarii suspendării
Dacă USL a scăzut, atunci, în contrapondere, PDL a crescut cu 9 procente în perioada 30 iulie- 22 august. Astfel, dacă pe 30 iulie, PDL avea o intenţie de vot de 14%, atunci pe 22 august, după ce Curtea a anunţat invalidarea referendumului, partidul condus de Vasile Blaga a ajuns la 23%. Cum se explică această creştere? În această perioadă, dincolo de acţiunile USL ce aveau drept scop modificarea listelor electorale, PDL a anunţat că, alături de alte forţe de dreapta intenţionează construirea unui pol care se doreşte a fi o alternativă la USL. Pe acest fond, profitând de greşelile adversarilor, dar şi de construcţia de dreapta ce se anunţă, PDL are în continuare, posibilitatea de a creşte. Astfel, până la reinstalarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, PDL poate creşte cu 5 procente, pe fondul acestei victorii politice. Conform sondajului IRES, imediat după referendum, în contextul în care USL nu dădea semne că vrea să accepte rezultatul votului, PDL a crescut cu 4%, doar într-o singură zi.
De remarcat faptul că, separat, cele trei partide: PDL, PNL şi PSD au intenţii de vot similare. Astfel, întrebaţi cu cine ar vota dacă USL nu ar exista, 25% dintre respondenţi au răspuns PDL, 27% PSD şi 26% PNL.
Şi subiectul acţiunii de suspendare, Traian Băsescu a avut numai de câştigat de pe seama acestui eveniment. Practic, popularitatea sa a fost revigorată. Astfel, conform sondajului IRES, dacă pe 21 august, în ziua în care Curtea a invalidat referendumul, numai 13% dintre cei chestionaţi declarau, întrebaţi cu cine ar vota la prezidenţiale, că ar pune ştampila pe Traian Băsescu, a doua zi procentul acestora crescuse la 23%.

Victor Ponta, mai de încredere decât Crin Antonescu

Potrivit sondajului IRES, românii au mai multă încredere în Victor Ponta decât în Crin Antonescu. Astfel, doar 38% dintre respondenţi au declarat că au multă şi foarte multă încredere în Antonescu, în timp ce 45% au răspuns că au multă şi foarte multă încredere în Victor Ponta. De remarcat faptul că, înainte de începerea acţiunii de suspendare, Crin Antonescu se bucura de mai multă încredere în raport cu Victor Ponta. Putem deci, spune că preşedintele interimar este cel care decontează eşecul politic al USL.


De altfel, în privinţa angajamentului luat de Crin Antonescu, că se va retrage din politică dacă nu va reuşi demiterea lui Traian Băsescu prin referendum, 48% cred că acesta ar trebui să se ţină de cuvânt. Totuşi, 47% cred că liderul liberal nu ar trebui să renunţe, iar 4% nu au ştiut ce să răspundă.

În plus, întrebaţi care este partidul pe care îl susţin din USL, respondenţii au răspuns 37%- PSD şi 34%- PNL.

Sondajele au fost efectuate primul pe 21 august, pe un eşantion de 1267 de persoane, iar cel de-al doilea, pe 22 august, pe un eşantion de 1547. Ambele au fost realizate prin metoda interviului telefonic, iar marja de eroare este de 2,7-2,9%. IRES este condus de sociologul Vasile Dâncu, membru PSD.