Pentru România, dacă există și o parte bună a anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, atunci este aceasta: statul român a reușit să atragă atenția americanilor, atenție de care autoritățile de la București nu simțeau până acum că se bucură, scrie cotidianul american USA Today în ediția de marți.
Ministrul american al Apărării, Chuck Hagel, se va afla în România în această săptămână, în cadrul unei serii de vizite la nivel înalt ale unor oficialități americane menite să amintească acestei țări est-europene — și rușilor — că Occidentul nu doarme în timp ce președintele rus Vladimir Putin încearcă să extindă sfera de influență a Federației Ruse.
Rusia nu este o amenințare directă pentru teritoriul României, și totuși din discuțiile purtate în această țară transpare preocuparea cu privire la expansionismul rusesc, în parte pentru că au trecut doar 25 de ani de când românii l-au înlăturat de la putere pe Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist susținut de sovietici, scrie autorul articolului, Paul Singer, citat de Agerpres.
În opinia sa, românii sunt convinși că apetitul pentru noi teritorii al lui Putin nu este satisfăcut și că Republica Moldova ar fi următoarea țintă.
Singer îl citează pe europarlamentarul român Ioan Mircea Pașcu, care a declarat, recent, la o conferință organizată la București, că incursiunea Rusiei în Ucraina nu este una fără costuri pentru Moscova. „Costul pentru Rusia îl reprezintă o NATO revigorată”, a spus Pașcu, care a adăugat că, după anexarea Crimeii, „Rusia este mai izolată decât înainte și dl Putin este mai compromis decât înainte”.
Paul Singer amintește și declarațiile lui Iulian Chifu, consilierul pe probleme de politică externă al președintelui României, care a apreciat că evenimentele din Ucraina au avut ca rezultat transformarea graniței de est a României dintr-o „graniță civilizată”— concepută ca o graniță a „parteneriatului pentru pace” dintre Rusia și lumea occidentală — într-o „graniță puternică, o graniță întărită... o graniță din timpul perioadei de îngrădire” (politica de stăvilire, politica de îngrădire sau politica de izolare, în limba engleză containment, a fost o politică a SUA, care presupunea utilizarea numeroaselor strategii pentru a preveni extinderea comunismului în lume — n.r.).
România se învecinează la nord-est cu Ucraina și la est cu Republica Moldova. Cu ocazia unei întâlniri, în luna mai, cu vicepreședintele american Joe Biden, premierul român Victor Ponta a evidențiat preocuparea țării sale pentru Republica Moldova. „Am vorbit destul de mult despre statul moldovean”, a spus Ponta, care a mulțumit pentru „sprijinul pe care administrația de la Washington îl oferă într-un mod explicit”.
Potrivit USA Today, Ponta a mai spus că România acționează pentru a-și spori producția de energie, astfel încât România 'să-și poată asigura — pentru ea și pentru Republica Moldova — independența energetică ce este chiar mai importantă în actualele condiții de criză'.
SUA s-au angajat într-o campanie susținută de reasigurare a României. Ca stat membru al NATO, România intră sub incidența articolului 5 al Tratatului NATO, care stipulează că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre statele membre, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor țărilor membre. Cu prilejul vizitei sale din mai, Biden a reconfirmat în mod expres angajamentul SUA în ceea ce privește apărarea României.
Fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, a declarat că România va juca un rol crucial în promovarea intereselor americane. România este „cel mai de încredere aliat din regiune, în prezent, atât ca tampon împotriva oricărei expansiuni viitoare (a Rusiei), cât și ca ancoră a NATO în Europa de de Sud-Est”, a apreciat Gitenstein.
Recomandările noastre
