Se pare că prințul Vladimir, care a trăit la sfârșitul secolului IX și începutul secolului X, a fost primul care a menționat beția în legătură cu caracterul național al rușilor.

I se atribuie expresia „băutura este bucuria rusului”. Și că interdicția alcoolului a fost unul din motivele pentru care a refuzat să permită Rusiei să adopte islamul în favoarea ortodoxiei – religie, să recunoaștem, mai tolerantă cu băutura.

Țarii care au condus ulterior Rusia cochetau și ei cu sticlele iar Ecaterina cea Mare spunea: ”este mai ușor de controlat un popor beat”.

Prima prohibiție a fost introdusă de Nicolae al II-lea, la începutul primului Război Mondial. Drum continuat de puterea sovietică, care avea nevoie de omul nou.

În 1920, în cadrul Noii politici economice, introdusă de Lenin, a fost ridicată însă interdicția de vânzare a alcoolului. Era evident: consumul aducea bani mulți statului.

Cazanul penal de la sate

Mai târziu, mai multe campanii anti-alcool au avut loc în URSS. De pildă, în 1929 a fost interzisă berea. Însă autoritățile și-au dat seama că lipsa ei cauza daune economiei și, în 1934, producție de bere s-a reluat.

În 1958, Rusia a căzut într-un alcoolism grav iar autoritățile au limitat vânzarea vodcii și altor spirtoase. Dar, la sate, nu se cumpăra alcool din magazine aproape deloc. Țăranii produceau băuturi acasă, clandestin, chestiune care a iritat autoritățile în anii 60, producerea de alcool acasă devenind penală, scrie Russia Beyond.

Totuși, băuturile alcoolice puteau fi cumpărate din restaurante dar problema era că erau prea scumpe pentru rușii de rând.

Goi, sub duș rece și legați de paturi.

Însă, în cadrul campaniilor anti-alcool din anii 1970 și 1980 a fost instaurat tratamentul obligatoriu pentru alcoolism și au fost înființate instituții sinistre denumite „dispensare de prevenție și muncă”.

De fapt, persoanele nu erau îngrijite în asemenea centre, care aduceau cu o pușcărie sadea. „Pacientul” era doar închis între patru pereți, fără acces la alcool.

Alte instituții rău famate erau „centrele de dezintoxicare”, care au existat din 1928 până în 2000. În asemenea locuri, milițienii aduceau persoane în stare de ebrietate, după ce le arestau pe stradă.

Aici, cei aduși erau examinați de un medic: dacă erau în stare gravă, erau trimiși la un spital.

Dacă nu, erau închiși până se trezeau din beție.

Fiecare persoană primea o notificare la locul de muncă și putea avea mari necazuri de la conducere și pe linie de partid.

Încredibil, bețivii erau supuși la tratamente degradante și umilitoare: erau obligați să se dezbrace și să stea sub un duș rece iar cei care opuneau rezistență erau legați de paturi.

Putin a pus capac vodcii

Potrivit, ministerului rus al Sănătății, consumul de alcool s-a redus la jumătate în perioada 2011-2018, în timp ce OMS a informat că, în perioada 2003-2016, consumul de alcool al rușilor a scăzut cu 43%.

Sub Vladimir Putin (care cultivă modul de viață sănătos), aflat la putere de 20 de ani, a început lupta anti-alcool, în special cu restricții împotriva vodcii.

În contrast cu predecesorul său, Boris Elțân, care se afișa beat clar în public.

O campanie anti-alcool care i-a înfuriat pe ruși, la mijlocul anilor 80, a fost lansată și de Mihail Gorbaciov, care a interzis parțial vânzarea spirtoaselor.

 

Te-ar putea interesa și: