Un om a fost schilodit vineri de un urs, la 100 de metri de casă. Ieri, ISU Sibiu alerta oamenii că un urs a apărut luni în localitatea Cârţişoara, pe Transfăgărăşan. Statisticile publicate spun că anul trecut au fost omorâți de urși 20 de oameni și răniți peste 200. Și s-a pornit o luptă Om contra Urs.

Situația devine de netolerat. Prea multe victime și prea mulți oameni speriați de urși în Harghita, Covasna, Sibiu, Brașov, Bistrița, Vrancea.

Taberele, deja cunoscute - Ministerul Mediului, asociațiile de fermieri și de vânători și activiștii de mediu de la ONG-ul Agent Green – încă se confruntă în vorbe și nu găsesc soluții. Nu am mers niciodată la vânătoare și iubesc animalele, dar asistând la tot ce se întâmplă și analizând declarațiile tuturor, plus comentariile de pe rețelele sociale, am început să documentez subiectul. 

Este greu de înțeles cum foarte mulți înclină balanța în favoarea ursului când privesc la atâția oameni sfâșiați de aceste animale. Este foarte greu de înțeles cum poți să-ți declari dragostea necondiționată pentru animalele periculoase când vezi și auzi la televizor cum plâng familiile unor victime ucise sau schilodite de urși. Carne sfâșiată, scalp smuls, membre dezgolite până la os și rănitul cărat de paramedicii de la SMURD spre ambulanță sau elicopter, în strigătele de revoltă ale apropiaților victimei. 

Concluzia la care am ajuns, întrebând și ascultând mulți oameni care au habar și de vânătoare, și de protejarea animalelor și a mediului, și de directivele europene, de alocările de fonduri pentru mediu, dar și ce se întâmplă prin pădurile altor țări europene, este că la mijloc este vorba de bani și interese. Bani și interese pe viețile oamenilor - este un lucru de neacceptat.

 

Ce s-a întâmplat pe 3 iulie în județul Harghita.

Pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului a apărut o declarație a ministrului Tánczos Barna: 

"Azi s-a întâmplat o nouă tragedie. Un bărbat în vârstă de 65 de ani a fost atacat de un urs la 100 de metri de casa sa din localitatea Tulgheș, județul Harghita.

Am contactat familia bărbatului și mi-au povestit că acest atac de urs l-ar fi putut costa viața pe bărbat, dacă fiul său nu se grăbea să-l ajute, nu-și lua pușca, și nu trăgea câteva focuri de avertizare în aer ca să sperie animalul prin zgomotul puternic. (...)

Este a cincea oară în ultimele trei săptămâni când oameni au fost spitalizați într-o stare critică în urma unor atacuri ale urșilor.

Responsabilitatea este a noastră: facem tot posibilul să creăm calea legală pentru intervenția imediată. 

Proiectul de act normativ este gata, și intră luni pe circuitul de avizare interministeriala.

Sunt convins că viața umană va fi o prioritate pentru toate partidele politice și că vom lua, împreună, cea mai bună decizie pentru a proteja oamenii."

Așadar, proiectul Ordonanței de Guvern este gata și a plecat luni spre avizare. El a fost finalizat după mai multe discuții interministeriale, dar și cu reprezentanții fermierilor păgubiți de urși, cu ai asociațiilor de vânătoare și din organizații de mediu. 

 

Ce acuzații aduc activiștii de mediu din ONG-uri 

 

Într-un comunicat al Alianţei pentru Combaterea Abuzurilor ministrului Mediului i se aduc grave acuzații și mai ales i se reproșează că stă de vorbă doar cu femierii păgubiți de urși, dar și cu vânători și parlamentri deghizați în fermieri. 

”Ministrul mediului Tanczos Barna discută cu asociaţiile fermierilor despre procedura de intervenţie pentru salvarea cetăţenilor în cazurile atacurilor urşilor agresivi”. Contrar acestei prezentări, la ”dezbaterea” respectivă, (în realitate doar o şezătoare cinegetică ursofobă de la care au fost excluşi, în mod firesc, reprezentanţii organizaţiilor de mediu), d-l Tanczos nu s-a întreţinut cordial doar cu crescători de bovine care instigau la comiterea infracţiunii de braconaj la urs, ci şi cu o puzderie de vânătorii sau parlamentari- vânători deghizaţi în fermieri, care participaseră anterior, pe post de ”victime ale urşilor”, la un aşa zis protest al victimelor atacurilor de urs, (organizat în mare măsură de aceiaşi vânători prost deghizaţi)”.

Cam greu să negi evidența morții și schilodirii unor oameni, zicând că totul e un teatru, că vânătorii s-au deghizat în „victime ale urșilor”. 

Vânătorii mai fac ei și un bănuț cu braconierii, mai organizează partide de vânătoare în perioadele permise și-și mai rotunjesc fondul asociației. Nu organizează, însă, mari partide de vânătoare la urși, cerbi, căprioare, lupi etc., ca să decimeze fauna pădurilor și să încaseze mii de euro.

În schimb, ONG-urile primesc fonduri europene sau de alt tip pentru a-și desfășura activitatea de mediu. Care constă în orice în afară de a asigura mâncare urșilor sau altor animale. În schimb, tot din partea unor activiști de mediu s-a indus ideea că urșii vin în localități din cauză că nu mai găsesc mâncare în pădure.

Agent Green spulberă ideea arătând declarația consultantului pe probleme de biodiversitate al Uniunii Europene, Hervé Lethier. Urșii nu trebuie hrăniți în pădure.

 

„Dezastrul a început - spune specialistul, în momentul în care am început să punem mâncare în pădure pentru a hrăni animalele – fie ele urși, mistreți ori căprioare. Iar aceasta este una dintre cele mai mari greșeli pe care omul o poate face în relație cu natura”.

Place sau nu place, trebuie spus pe șleau: cu cât e gălăgia mai mare în lupta pentru drepturile animalelor, cu atât vin mai repede bani pentru susținere către organizațiile de mediu.

Soluții? Puține spre deloc. S-a vorbit de relocarea urșilor în zone nepopulate. Acțiune de care s-ar ocupa activiștii. Ca să transporte un urs în altă parte, am primit informația că statul ar trebui să plătească ONG-ului de mediu circa 20.000 de euro. 

Reacții ale oamenilor pe paginile sociale ale Ministerului Mediului și Agent Green

*Și eu iubesc URȘII , dar s-au înmulțit prea mult ! Populația ( de urși ) , trebuie controlată !

* Pai acum ceva timp, tot voi (Agent Green) spuneați ca ar trebui sa fie hrăniți in pădure sa nu mai coboare in sate/orașe. Acum v-ați răzgândit ?

* Cati oameni mai trebuie omorati sau raniti de ursi pt a fi inpuscati iar cei ce tin cu ursi sa mearga si sa steie la marginea paduri sa nu lase ursi sa coboare in sate, sa puna gard electric la marginea paduri.

*Incetati defrisarile si sunt sigur ca vor scadea cazurile de acest gen. 

Din ce era Romania, a ajuns gunoiul Europei

* Vindeti ursii de prisos, nu-i omorati!!!

*Se șterg foarte multe comentarii! Cineva este deranjat! Poate cei verzi ne pot ajuta cu un răspuns! Încă o dată spun că ONG-urile ar trebui să dea cu subsemnatul pentru ce declară și pentru donații și fondurile nerambursabile primite!

* Măi oameni buni, încetați cu chestia asta legată de defrișări! Unde sunt defrișări se creează un areal propice pentru urși! Ursul nu mănâncă scoarță de copac! Unde se fac defrișări acolo cresc ciuperci, mure, fragi, etc! Trebuie să înțelegeți, nu poți ține 100 de vaci în grajduri făcute pentru 10 vaci! Este imposibil. De ce nu publică ONG-urile niciodată sursele lor de finanțare? Câte milioane de euro se toacă anual fără a fi trași la răspundere? 

*ONG-urile protectioniste nu au nici obligatii si ca atare nici responsabilitati. Ministrul vorbeste doar cu cei care au atributii legale si contractuale. Aceasta este abordarea corecta si legala.

*Relocați ursii ? Unde? Din gradina omului din Covasna, in curtea celui din Argeș sau Suceava? Garduri electrice ? Nu știu cum o sa poată turiștii, cei care alearga in aer liber sau care pur si simplu se plimba prin parcurile municipale, sa care gardul electric dupa ei. De ce nu va zbateți sa-i exportam in Europa. Ministerul a fost refuzat. Hai ! Fiți la fel de vocali și in Europa ! Faceti lobby pentru export. Si nu gratis ! Pe bani mulți. Bani care sa intre in bugetul țarii. Pentru ca animalele salbatice sunt o resursa importanta, care trebuie sa fie valorificata in interesul nostru si nu data pe gratis sau irosita, ca acum. 

Exemplarele care produc pagube si cele intrate in regres să fie vânate. De straini, pe bani buni, ca românii nu-si permit. Cota ? Ca in restul Europei, maxim 10% pe an. Și asa rezolvam problema pagubelor, atacurilor asupra oamenilor, pastram populatia de urs viguroasa si la nivel optim, ba mai mult aducem sute de mii de euro in buget .

 

În Germania nu mai există niciun urs în libertate

Românii nu sunt singurii care se confruntă cu atacurile urșilor. În Germania problema a fost rezolvată, iar acolo nu mai există acum niciun urs în liberate. Sunt doar la Zoo sau în câteva rezervații închise.

Ultimul urs brun a fost împușcat în anul 2006. Și în jurul lui s-a creat o poveste ca în cazul ursului Arthur, împușcat în martie de un așa-zis prinț, cărui i s-a construit o identitate care să-l lipească de președintele Iohannis, sugerând protecția acestuia. Ursului german, un exemplar agresiv, activiștii i-au pus numele Bruno. Și au încercat să-l salveze la nivel emoțional sub toate formele. Doar că nemții din zonă erau foarte speriați și supărați. 

Ziarele au publicat o lungă perioadă „aventurile și atacurile” acestui urs, precum și revolta oamenilor, a fermierilor din zonă căror animalul le fura oile, porcii sau le omora bovinele din care se înfrupta la fața locului.

Atât de mare a fost revolta, amenințările și presiunea fermierilor pentru că reprezentanții statului nu reușeau capturarea lui Bruno, încât autoritățile s-au văzut nevoite să le dea vânătorilor autorizație de împușcare a ursului. Bruno s-a sfârșit sub pușca unui vânător, iar în urma lui a rămas doar o poveste în presă.